Scriitori români la Târgul de Carte de la Frankfurt

sept. 29th, 2010 | By | Category: Eveniment

În perioada 6-10 octombrie 2010, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional va organiza, ca în fiecare an, standul naţional al României în cadrul Târgului de Carte de la Frankfurt. Editurile care vor expune la standul naţional sunt: AD LIBRI, Cartea Românească, Casa Radio, Coresi, Curtea Veche, Editura Niculescu, Paralela 45, Teora, Grupul Editorial Humanitas, Litera Internaţional, Meteror Press, Nemira, Rao, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Lider, Polirom, Vivaldi, Vremea.

Târgul de Carte de la Frankfurt este principalul loc de întâlnire pentru actorii cei mai importanţi ai industriei editoriale din întreaga lume: librari, editori, agenţi literari, producători de film şi scriitori. Cu mii de expozanţi din peste o sută de ţări, târgul propune în fiecare an un program dens şi variat, adresat atât editorilor, cât şi industriilor complementare. În 2010, unul dintre subiectele principale ale Târgului de Carte de la Frankfurt este digitizarea cărţilor, căreia îi este dedicat un program profesional special, numit „Bune practici – noi idei”.

Anul acesta, invitatul de onoare al Târgului este Argentina.

Invitaţii speciali ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional la ediţia din acest an a Târgului de Carte de la Frankfurt sunt scriitorii Gabriel Chifu, Dan Lungu şi Varujan Vosganian, care vor susţine lecturi publice, în română şi germană, din cărţile lor cele mai recente.

La standul României vor avea loc, de asemenea, lansări de carte sau lecturi ale scriitorilor Nora Iuga, Horia Gârbea, Karin Gündisch, Joachim Gremm, Adriana Cârcu.

Gabriel Chifu a publicat volumul “fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită” la Editura Ramuri în anul 2009. Cartea reuneşte amănuntele unei autobiografii – revelate printr-o confesiune deloc comodă, dar izbăvitoare –, cu fraza curgătoare, ca de poem, aflată la îndemâna acestui scriitor, poet şi romancier deopotrivă, triplu laureat al Uniunii Scriitorilor din România. Povestind întâmplări personale, în acelaşi timp autorul recreează o lume, România din anii comunismului, arătând cum trăiau oamenii, cum interfera sistemul cu vieţile lor şi care erau compromisurile de fiecare zi.

Dan Lungu este unul dintre cei mai traduşi autori români, iar volumul “Cum să uiţi o femeie”, apărut la Editura Polirom în 2009, este unul dintre cele mai în vogă romane. După două romane satirice „despre comunism”: “Sînt o babă comunistă” şi “Raiul Găinilor”, Dan Lungu îşi reinventează scrisul, de această dată abordând dintr-o perspectivă psihologică teme precum iubirea şi religia. Intriga cărţii este una care incită: protagonistul, Andi, ajunge acasă într-o seară obişnuită şi găseşte un bilet de adio de la iubita lui, Marga, în care aceasta îi spune lapidar ca va înţelege într-o zi. Întâmplarea face ca eroul să-l întâlnească pe Set, un pastor adventist, a cărui viziune asupra lumii îl uimeşte pe ateul Andi şi care-i atrage atenţia asupra unor lucruri la care nu se gândise vreodată.

“Cartea şoaptelor” (Polirom, 2009) de Varujan Vosganian, desemnată Cartea anului 2009 de revista „România literară”, este un roman cu personaje şi întâmplări reale, ceea ce îi conferă şi o certă valoare documentară. Cartea debutează cu amintirile din copilărie ale autorului, dominate de figura bunicului Garabet şi de aroma dulciurilor şi a cafelei armeneşti. Perspectiva se lărgeşte pe nesimţite şi aflăm diverse poveşti din România anilor 50, care au drept eroi rude şi prieteni ai bunicului. Ultima parte a cărţii este dedicată Genocidului Armenesc din 1915, reconstituind atent, cu detalii precise şi un acut simţ al tragicului, drumul deportaţilor către Deşertul Deir ez Zor, unde îi aştepta sfârşitul.

Romanul „Sexagenara şi tânărul” de Nora Iuga, Polirom, 2004, abordează o temă tabu, reprezentând, cum spunea chiar autoarea, „o Lolită întoarsă pe dos”. Numai că, într-o perioadă în care tinerii scriitori români au optat pentru un limbaj direct şi pentru imagini explicite, erotismul din cartea Norei Iuga este unul subtil, al dorinţelor imposibile şi niciodată concretizate.

„Sexagenara şi tânărul” a fost tradusă în bulgară, slovenă, spaniolă şi germană. Nora Iuga a obţinut patru premii ale Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2010, a beneficiat de cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD).

Weit, hinter den Wäldern” (Departe, dincolo de pădure) de Karin Gündisch a apărut la Editura Schiller, în anul 2010.
“Departe, dincolo de pădure” este povestea lui Peter, Doris şi Hanzi, trei copii crescuţi de bunicii lor, în Transilvania. Acţiunea se petrece la scurt timp după cel de-al Doilea Război Mondial, când bunicilor le sunt luate animalele şi oameni străini se mută la ei în curte. Ce înseamnă toate astea? Peter, de doar 12 ani, vrea să înţeleagă. Bunicul le povesteşte copiilor cum era pe vremuri şi ce se petrece astăzi. Şi le spune atât poveşti amuzante, cât şi despre război şi despre lagărele din Rusia.
Karin Gündisch a fost profesoară de germană în Bucureşti şi jurnalist freelancer în presa româno-germană, la radio şi TV. A publicat mai multe cărţi pentru copii. Din 1984 trăieşte în Germania.

Siebenbürgische Reise” (Călătorie prin Transilvania) de Joachim Gremm, a apărut la Editura Schiller, Sibiu-Bonn în  2008, beneficiind de 24 imagini color.


De ce în România? Multor oameni, care aleg România ca destinaţie de călătorie, li se pune această întrebare. Joachim Gremm a călătorit pentru prima oară în România. Poate răspunsul lui la această întrebare a atât de special pentru că a călătorit pe bicicletă. A descoperit pe îndelete o ţară în care români, unguri, ţigani şi germani alcătuiesc un amestec eterogen care i-a furnizat materialul pentru această carte, alături de frumuseţea peisajului şi de arhitectură. Şi adesea Joachim Gremm povesteşte despre o călătorie în timp.

Adriana Cârcu a publicat “Povestea zilelor noastre. Artişti români plecaţi în lume” la Editura Institutului Cultural Român în 2009.

Volumul cuprinde interviuri ample cu 12 artişti români stabiliţi în străinătate: Eugen Gondi (Pothy), Valeriu Sepi, Georgine Cares (Zuchi Dobrozemsky), Victor Cârcu, Cătălin Dorian Florescu, Walter Roth, Nicolae Covaci, Doru Covrig, Răzvan Georgescu, Coriolan Babeţi, Anda Andrei şi Ingeborg Meyer.

Adriana Cârcu este redactor-şef la revista americană No Strings Attached E-News şi predă cursuri de Creative Writing la Universitatea Populară din Heidelberg.

“Azer, focul viu” de Horia Gârbea a apărut anul acesta la Editura Nouă.

Volumul este un jurnal de călătorie scris de Horia Gârbea în urma unei vizite în Azerbaidjan la invitaţia Fundaţiei Heydar Aliyev. Autorul mărturiseşte că s-a întors de acolo cu mai puţine prejudecăţi despre Asia Centrală şi zona Caucazului, ţelul cărţii sale fiind acela de a „schimba puţin părerea unora”  că lumea se termină la Marea Mediterană.

Număr de vizualizări :1780


One Comment to “Scriitori români la Târgul de Carte de la Frankfurt”

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro