spot_img

Eveniment publicistic: Hyperion XXVIII

A apărut numărul 7-8-9/2010 al revistei trimestriale de cultură Hyperion, ajunsă la cel de al XXVIII-a an de editare. Cu un cuprins bogat şi variat, revista ce apare la Botoşani, cu sprijinul Consiliului Judeţean Botoşani, sub egida Memorialului Ipoteşti– Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, îi dedică, şi de această dată, Poetului Naţional Mihai Eminescu un loc aparte. La rubrica “Eminescu in aeternum” semnează Valentin Coşereanu, Maria M. Cassian, Smaranda Pintilei, Ana Florescu, Constantin Coşereanu, Oana Buzatu Iliescu, Geo Vasile, Cristina Gabriela Nemeş, Adrian George Sahlean şi Ionel Savitescu. Dialogurile revistei ne propun scriitori precum Tudorel Urian, Ioana Bradea, Stelian Ţurlea, Marius Ianuş, Ovidiu Genaru şi Ioana Pârvulescu, scriitori ce răspund, cu sinceritate, la întrebări actuale legate de opera lor, dar şi la întrebări mai puţin lejere.

Totodată, revista Hyperion a publicat şi “Scrisoarea de protest: Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?”, scrisoare iniţiată pentru prima dată pe site-ul AgenţiadeCarte.ro de scriitorul Dan Mircea Cipariu, preşedintele secţiei poezie a ASB. Ca răspuns, scrisoarea a fost semnată de un număr imens de artişti plastici, scriitori, muzicieni şi intelectuali români. Din paginile revistei nu lipseşte nici reportajul unuia dintre cele mai importante evenimente ale anului 2010, şi anume, a doua ediţie a “Maratonului de poezie şi jazz”, desfăşurată la Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”, în vara acestui an .

Rubrica “Accente” este semnată de redactorul-şef al revistei, Gellu Dorian, al cărei text îl redăm integral aici:

“Arghezi, când i se cerea să spună câteva vorbe despre Eminescu, repeta, îndreptăţit în felul lui, că „a vorbi despre Eminescu e ca şi cum ai striga într-o peşteră”. Desigur, poetul Cuvintelor potrivite se referea, în acel context când din Eminescu era voie să se spună numai anumite poezii sau mai curând să se tacă, la inutilitatea unor „vorbe” despre poetul al cărui destin postum vorbea de la sine. Cine să asculte, când toate urechile, la acea vreme, erau înfundate cu ceară ideologică? Cui să i te adresezi, când mai toţi nu ştiau mai nimic despre Eminescu? La ce bun?

Încât, în cugetul lui, Arghezi ştia că vor veni şi vremurile când despre Eminescu se va vorbi ca şi cum ai respira. Însă nu despre asta vreau să scriu aici. Că a scrie, chiar şi acum, despre Eminescu ar însemna cam acelaşi lucru, chiar dacă orice portiţă de relansare a operei lui pare a fi deschisă. Cine este dincolo? Cui să i te adresezi. Ci nu pentru că e la modă, ci pentru că este mai mult decât oprtun, scriu aici despre un protest la care s-au adunat în cor peste opt sute de voci puternice, care în altă epocă ar fi zguduit orice stâlp guvernamental, fie că s-ar fi ţinut cont de acel strigăt şi s-ar fi luat măsurile necesare de îndreptare, fie că peste acele guri, aşa cum s-a întâmplat de altfel în dese rânduri, ar fi căzut pumnul securist şi le-ar fi făcut să tacă. Acum nu mai este nevoie de aşa ceva. Diriguitorii au învăţat să tacă şi să facă, după ce, din promisiuni de-a dreptul fabulatorii, s-au trezit în propria lor minciună. Din astfel de fenomene politice se nasc fapte sociale de care guvernanţii nu mai ţin cont. Protestul în sine este o formă de libertate. A protesta înseamnă a atrage atenţia celor care încalcă nu atât promisiunile făcute ci unele drepturi obţinute prin legi la fel de democratice ca protestul în sine. Însă dacă protestul nu este ascultat sau nu este luat în considerare, zădărnicia lui se transform în rezultatul strigătului în deşert.

Nu spun că măsurile luate acum, în contextul unei crize mondiale ce ne-a afectat şi pe noi, care oricum eram ţinuţi la limita de subzistenţă prin grija mai tuturor guvernelor de după nouăzeci, ca să nu mai vorbim de umilinţa asumată a defunctului regim ceuşist, deci nu spun că aceste măsuri nu ar trebui înţelese şi acceptate, însă atunci când extinderea aplicării lor pare a fi fără limite, atingând şi un domeniu care oricum nu era câtuşi de puţin onorat de atenţia guvernelor române din ultimii douăzeci de ani, şi anume cultura, asta înseamnă că fie tu, ca guvern, eşti la fundul sacului, şi asta din cauza proastei administrări, fie aduni, în disperare, de orinde, de la babe, de la şomeri, de la handicapaţi, de la toţi nenorociţii şi mai puţin de la cei care au furat cu nemiluita, pentru a te asigura de trecerea iminentelor zile negre ce vin. Aplicarea impozitării dincolo de admisibil a „drepturilor de autor”, otova, de la maneliştii care adună banii cu lopata până la scriitorul care, dacă primeşte niscaiva drepturi de autor de la o revistă sau de la o editură, o dată sau de câteva ori pe an, nesemnificative oricum, la care mai vii şi cu diminuarea deducerilor de la 40% la 20%, scoate din circuit ultima categorie, scriitorii, că despre ei vreau să vorbesc aici, ei fiind şi cei mai mulţi care au ieşit în cor la protestul înmânat tuturor forurilor îndreptăţite să-i asculte, foruri care, cum era şi firesc, nici nu s-au uitat peste minima lor doleanţă. Publicăm în pagina a doua a acestui număr protestul artiştilor din toate domeniile culturii vii, pentru a vedea că nu au cerut imposibilul, că au dorit doar să fie ascultaţi şi să li se lase minimul asigurat de o lege care oricum şi ea era depăşită. Dar, aşa cum am spus, a protesta acum înseamnă a striga în deşert, pentru că nimeni nu te ascultă, mai ales cei cărora li te adresezi, pe care i-ai ales pentru că ţi-au promis o viaţă mai bună. Surzenia lor te face şi mai mânios, atunci când îi vezi nepăsători, te face să-ţi iei lumea-n cap şi să pleci oriunde, să uiţi şi să începi o viaţă nouă. Dar ce, mai ai timp pentru aşa ceva? Nu, dar ce le pasă lor! Nu le pasă nici măcar că nu suntem cunoscuţi în lume ca popor cu o cultură puternică, că miza noastră, din acest punct de vedere, este zero, că ambasadele noastre sunt mai curând interesate de chestiuni mondene şi politice decât de promovarea culturii identitare, care să atragă atenţia lumii întregi spre aici. Când eşti considerat ignorant cu propria-ţi viaţă culturală, lumea te ocoleşte, pentru că ea nu vine aici să asculte gogoşile politicienilor, ci să vadă ce urme a lăsat istoria pe aici. Dar, tot prin grija guvernanţilor, chiar şi aceste urme încep să se şteargă, încât a le vorbi lor despre importanţa culturii, în care alte popoare investesc tot ce au, înseamnă a-ţi răci gura de pomană, deci, înseamnă şi a protesta în deşert, aşa cum acum peste opt sute de artişti români o fac în zadar.”, a scris Gellu Dorian în articolul “A protesta în deşert”, ce deschide noul număr al revistei Hyperion.

Revista poate fi descărcată de la pagina  http://www.botosani.ro/img/uploads/file/Documente/Hyperion_07-08-09_2010.pdf

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508