În momentul de faţă, Salman Rushdie scrie un roman în care relatează întâmplările petrecute în anii în care a trăit ascuns, în încercarea de a evita consecinţele fatwa, mai precis ale preţului pus pe capul lui de către liderul iranian Ayatolahul Khomeini, în urma publicării “Versetelor satanice” (1988; ediţia în limba română, Polirom, 2008). Volumul, considerat o insultă adusă islamului, lui Mohamed şi Coranului, a dus la condamnarea la moarte a scriitorului, printr-un decret religios numit fatwa. Preţul pe capul scriitorului ajunsese la suma de 1,8 milioane de lire sterline. Totodată, traducătorii care au încercat să îi traducă “Versetele satanice” au fost fie victime ale tentativelor de asasinat, fie ucişi. Ediţia în limba română a romanului la care lucrează în prezent Salman Rushdie urmează să apară în seria de autor „Salman Rushdie”, în cadrul colecţiei BIBLIOTECA POLIROM. Până când va fi scris acest inedit roman, în România, în toamna acestui an va apărea “Luka şi focul vieţii”.
Salman Rushdie a declarat că, în ceea ce “The Times” numeşte „cel mai aşteptat volum de memorii al anului”, vrea să trateze miturile născocite pe tema pseudo-captivităţii lui. „Un roman non-ficţional, în care numele meu se întâmplă să fie un personaj”, pentru care „am petrecut mult timp ca să dezgrop materialul”, spune Rushdie despre noua sa proză, pe care o scrie pentru că restul relatărilor i se par false şi „pline de porcării”.
În luna noiembrie a anului trecut, Salman Rushdie a vizitat România, la invitaţia Editurii Polirom. Scriitorul s-a întâlnit cu publicul în cadrul unei conferinţe care a avut loc la Teatrul Odeon din capitală, iar în prima zi a Târgului de Carte Gaudeamus 2009 a acordat, timp de mai bine de trei ore, autografe cititorilor. Vizita scriitorului Salman Rushdie în România a fost descrisa de media autohtonă drept „evenimentul cultural al anului 2009”.
Salman Rushdie s-a născut la Bombay (azi Mumbai) în 1947. La vârsta de treisprezece ani pleacă în Anglia, unde va studia istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire se mută la Karachi, în Pakistan. Are o scurtă şi nefericită experienţă în televiziune, după care se întoarce în Anglia, unde îşi construieşte o carieră de scriitor profesionist. Debutează în 1975 cu Grimus (Polirom, 2008), dar romanul care l-a impus în lumea literară a fost Copiii din miez de noapte (1981, premiat cu Booker Prize în 1981, The Booker of Bookers în 1993 şi cu Best of The Bookers în 2008). Au urmat Ruşinea (1983), Versetele satanice (1988), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini în 1989, Harun şi Marea de Poveşti (1990), Ultimul suspin al Maurului (1995), Pământul de sub tălpile ei (1999), Furie (2001), Shalimar clovnul (2005) şi Seducătoarea din Florenţa (2008). Pe lângă operele de ficţiune, i-au mai apărut o culegere de eseuri, interviuri şi recenzii intitulată Patrii imaginare (1992), volumul de povestiri Orient, Occident (1994) şi o vastă antologie de texte eseistice şi memorialistice cu titlul Dincolo de limite (2002). Lui Salman Rushdie i-a fost decernat recent titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. Distincţia a stârnit reacţii violente din partea lumii islamice, reactualizînd resentimentele pricinuite de publicarea Versetelor satanice.
Descris la superlativ de către critici („un mare povestitor, în tradiţia realismului magic al lui Grass, Calvino, Borges si Márquez” – The Observer, „cel mai controversat scriitor în viaţă” – Library Journal, „incisiv şi misterios, ingenios şi provocator” – The New York Times), scriitorul Salman Rushdie este, la rândul său, un personaj intrat în cultura populară: actorii din Seinfeld fac adesea referire la el, şi-a jucat propriul rol în blockbusterul Jurnalul lui Bridget Jones, dar a şi compus împreună cu cei de la U2.
Editura Polirom a iniţiat în anul 2006 seria de autor „Salman Rushdie” în cadrul colecţiei „Biblioteca Polirom” (coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu), un proiect editorial care reuneşte, până în prezent, 10 dintre volumele de belestristică semnate de celebrul scriitor şi eseist britanic de descendenţă indiană: Seducătoarea din Florenţa, Versetele satanice, Grimus, Copiii din miez de noapte, Ruşinea, Harun şi Marea de Poveşti, Ultimul suspin al Maurului, Pământul de sub tălpile ei, Shalimar clovnul, Orient, Occident; în pregătire: Luka şi focul vieţii. La Editura Polirom, în cadrul colecţiei „Plural”, au apărut în traducere şi cele două volume de eseistică şi memorialistică ale lui Salman Rushdie: Dincolo de limite şi Patrii imaginare.
