spot_img

Cosmin Manolescu cere demisia de onoare a Ministrului Culturii şi demiterea de urgenţă a directorului interimar al AFCN

Astăzi, 13 iulie 2010, Cosmin Manolescu, coregraf şi manager cultural la Fundaţia Gabriela Tudor, a făcut publică şi a trimis o scrisoare de protest în atenţia Ministrului Culturii, Kelemen Hunor. Unele dintre cele mai stringente probleme pe care Cosmin Manolescu le numeşte sunt: bugetul alocat AFCN de către MCPN pentru proiectele culturale din 2010, organizarea defectuoasă a sesiunii de proiecte culturale din acest an a AFCN, neconcordanţa dintre priorităţile de finanţare anunţate iniţial şi rezultatele selecţiei AFCN, existenţa unui tendinţe de sprijinire a proiectelor de formare profesională cu impact la scară mică, în detrimentul proiectelor care investesc în managementul cultural. Totodată, se solicită demiterea de urgenţă a directorului interimar AFCN, dl. Cristian Vasile Petcu, şi numirea unui nou director, specialist în management cultural şi cu experienţă în domeniul cultural şi scoaterea de urgenţă la concurs a postului de director AFCN, precum şi demisia de onoare din funcţia în care a fost numit domnul Kelemen Hunor. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă scrisoarea semnată de Cosmin Manolescu. Cunoscutul coregraf îi invită pe toti artiştii, operatorii culturali, mass-media şi publicul larg să se alăture iniţiativei sale şi să semneze o scrisoare de protest care este disponibilă online la adresa:

http://www.petitiononline.com/2010scri/petition.html

Stimate Domnule Ministru Kelemen Hunor,

Sunt unul din puţinii artişti şi manageri culturali din România care a avut începând cu 1997 o activitate constantă in direcţia reformării sectorului cultural, în transparentizarea şi eficientizarea surselor de finanţare şi modificarea legislaţiei culturale conform normelor şi standardelor Uniunii Europene. Prin proiectele cultural organizate şi prin instituţiile noi la crearea cărora am contribuit în mod activ am încercat să ofer o şansă de dezvoltare profesională noilor generaţii de artişti şi manageri culturali din România, să susţin creativitatea ca un important vector de dezvoltare culturală şi să contribui la iniţierea dialogului între societatea civilă şi instituţiile publice de cultură. Crearea Centrului Naţional al Dansului din Bucureşti, îmbunătăţirea sistemului public de finanţare, lansarea fondului de mobilitate de către MPCN, modificarea legislaţiei pentru scoaterea garanţiei de bună execuţie şi acordarea tranşelor de finanţare la semnarea contractelor de co-finanţare, lansarea unor burse în management cultural, continuarea singurului program de rezidenţe artistice din România (iniţiat de Gabriela Tudor cu fonduri publice elveţiene şi derulat în parteneriat cu o serie de instituţii publice de cultură) reprezintă o contribuţie majoră, rezultat al unei investiţii personale continue, la modernizarea şi reformarea sectorului cultural românesc.

Am sperat ca toate aceste actţiuni vor duce în timp la crearea unui climat cultural stabil care să ofere şanse de dezvoltare reale tinerilor artişti şi sectorului cultural privat. Cu mare dezamăgire am constatat că acest lucru este aproape imposibil în România. În perioada scurtă de mandat a dlui. Ministru Alexandru Paleologu – care a fost paradoxal Ministrul cel mai tânăr şi mai incompentent pe care l-a avut România în ultimii 20 de ani, artiştii au fost obligaţi să devină PFA, cele câteva linii de finanţare existente – fondul de mobilitate lansat la iniţiativa sectorului cultural de dna Mona Muscă, şi Promocult – au fost amânate sine die, instituţii culturale importante au fost desfiinţate prin comasare, profesionişti în management cultural au fost înlocuiţi cu persoane numite politic, fără a avea experienţă în domeniul cultural. Prin modul în care aţi decis să conduceţi MCPN şi prin deciziile luate recent, dumneavoastră aţi continuat să duceţi o politică asemănătoare, îndreptată împotriva creatorilor şi operatorilor culturali.

Mai mult decât atât, întârzierea cu care reacţionaţi la cererile sectorului cultural – aş aminti aici scoaterea legală la concurs a postului de director al Administratiei Fondului Cultural Naţional, cerută încă din 2009 – aduce deservicii majore atât instituţiei dvs., cât şi sectorului cultural. Pentru a face înţeleasă mai bine această situaţie, doresc să scot în evidenţă câteva probleme majore cu care această instituţie se confruntă în acest moment.

Bugetul alocat AFCN de către MCPN pentru proiectele culturale din 2010 este total insuficient (aproximativ 500.000 lei) anul acesta fiind înscrise în concurs 615 proiecte culturale. Mă întreb retoric cum a fost fundamentată această decizie, în contextul în care dvs. Aţi decis să finanţaţi arbitrar două festivaluri de teatru cu suma de peste 2.000.000 lei (de patru ori mai mare decât cea acordată sectorului cultural în ansamblul său)?

Continuând cu AFCN, sesiunea de proiecte culturale din acest an a fost organizată defectuos, existând o serie de probleme tehnice şi suspiciuni legate de modul în care au fost evaluate proiectele culturale de către evaluatorii angajaţi de AFCN. Dintre cele mai importante deficiente aş menţiona:

– Căderea serverului AFCN în ultimele două zile înaintea termenului final de depunere a proiectelor, lucru care a dus la o pierdere considerabilă de timp a operatorilor culturali şi la respingerea administrativă a unui număr mare de proiecte, în parte datorată pierderii documentelor de pe server şi imposibilităţii depunerii acestora în format tipărit la registratura AFCN. Necesită o evaluare particulară cum este posibil ca 172 de proiecte -procent foarte mare, peste 25% din numarul proiectelor depuse – să ajungă a fi respinse administrativ şi care a fost aportul adus la această situaţie de problemele tehnice ale aplicaţiei online.

– Suspiciuni legate de modul în care a fost realizată evaluarea proiectelor culturale. Există cazuri clare de incompatibilitate în care evaluatori angajaţi de către AFCN au avut înscrise în competiţie, prin organizaţiile la care sunt afiliaţi, proiecte culturale care au fost declarate câştigătoare cu sume importante de bani. De asemenea, există cazuri de proiecte declarate câştigătoare care au fost încadrate la o arie tematică greşita, însă au fost evaluate pozitiv şi declarate câştigătoare.

Neconcordonţa dintre priorităţile de finanţare anunţate iniţial şi rezultatele selecţiei. Conform rezultatelor făcute publice niciun PFA nu a fost selectat pentru finanţare, deşi artiştii au fost obligaţi prin lege de către MCPN să se transforme în 2009 în PFA-uri pentru a avea acces direct la fonduri.

Existenţa unui tendinţe de sprijinire a proiectelor de formare profesională cu impact la scară mică (ateliere de formare pentru muzicieni, actori şi studenţi pentru salvarea unui castel) în detrimentul proiectelor care investesc în managementul cultural şi întărirea capacităţii organizaţionale a operatorilor culturali, zonă care are nevoie de investiţii masive şi pe termen lung) mai ales în contextul crizei economice profunde în care ne aflăm.

Decizia directorului AFCN de a analiza contestaţiile operatoriilor culturali şi a face publică grila de notare a proiectelor respinse abia după finalizarea etapei a II-a şi nu imediat după anunţarea rezultatelor, aşa cum este normal. Această decizie afectează în mod real modul în care contestaţiile vor fi re-evaluate, fondul disponibil pentru acestea fiind insuficient având în vedere problemele mai sus-menţionate. Toate aceste probleme grave prezentate mai sus se datorează în principal unui management defectuos şi unei situaţii de interimat care durează de peste un an de zile, într-o instituţie publică aflata în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Prin decizia luată de re-confirmare recentă în postul de director intermar a dlui. Cristian Vasile Petcu, sunteţi în egală măsură responsabil de modul dezastruos în care a fost organizată selecţia AFCN în 2010.

Luând în considere această situaţie, vă solicit demiterea de urgenţă directorului interimar, dl. Cristian Vasile Petcu, şi numirea unui nou director interimar, specialist în management cultural şi cu experienţă în domeniul cultural, pentru a nu compromite şi următoarea evaluare, cea a proiectelor editoriale, care va începe curând.

Concomitent cu aceste decizii, vă solicit scoaterea de urgenţă la concurs a postului de director AFCN, solicitare adresată de sectorul cultural prin cele doua petiţii iniţiate în 2009 şi 2010.

Pentru înlăturarea oricăror eventuale suspiciuni legate de critica pe care o aduc organizarii concursului de proiecte al AFCN din această sesiune, doresc să precizez că am luat decizia de nu depune contestaţie pentru cele patru proiecte pe care le-am depus şi care au fost respinse adminstrativ sau declarate necâştigătoare.

Nu în ultimul rând, doresc să fac public că ultimele dvs. iniţiative în calitate de Ministru – impunerea CAS pe drepturile de autor şi scăderea sumei forfetare de la 40% la 20%, modul netransparent şi arbitrar de atribuire a fondurilor publice, reducerea anunţată cu 20% a bugetului destinat proiectelor culturale, slaba susţinere a sectorului cultural privat (lucru paradoxal în condiţiile în care România a beneficiat începând cu 2004 de o guvernare liberală), descentralizarea forţată a ultimelor centre culturale de la Arcus şi Bacău, lipsa de fermitate în implementarea legislaţiei existente (vezi noua lege a instituţiilor de spectacol care există doar pe hârtie), zvonurile privind iminenta dispariţie a Centrului Naţional al Dansului care este obligat să părăsească spaţiull deţinut în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, sunt toate acţiuni îndreptate în mod direct împotriva creatorilor şi a sectorului cultural în general. Mai mult decât atât, imposibilitatea dvs. de a dialoga în mod real cu societatea civilă, inexistenţa unei strategii şi a unei viziuni de dezvoltare a sectorului cultural pe termen lung, precum şi luarea unor măsuri urgente care să aibă în vedere salvarea culturii române vii în această perioadă de criză profundă, afectează considerabil credibilitatea dvs. şi capacitatea de a conduce destinele culturii în România. Ţinând cont de toate aspectele prezentate, vă solicit demisia de onoare din funcţia în care aţi fost numit. Aveţi şansa prin gestul dumneavoastră să opriţi migraţia masivă a creatorilor şi managerilor culturali din România şi intrarea sectorul cultural românesc într-un colaps financiar şi moral total. Îi invit pe toti artiştii, operatorii culturali, mass-media şi publicul larg să se alăture acestei iniţiative şi să semneze alături de mine această scrisoare de protest care este disponibilă online la adresa

http://www.petitiononline.com/2010scri/petition.html.

Cu consideraţie,

Cosmin Manolescu

coregraf şi manager cultural

Fundaţia Gabriela Tudor

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508