Fundația Calea Victoriei vă invită sâmbătă, 11 decembrie 2021, între orele 11:00 și 19:00 la ”Târgul de Crăciun 2021 – Cadouri şi delicatese culturale”. Evenimentul se va desfășura la sediul Fundaţiei, pe C. A. Rosetti nr. 47, într-o elegantă casă de acum 100 de ani. Târgul este ocazia perfectă să alegeţi cele mai inspirate şi chic cadouri de Crăciun, pregătite de artişti, artizani, visători şi creatori de obiecte, poveşti şi experienţe și să profiți de reducerea de 25% la cursurile Fundației. Ilustratori plini de fantezie, creatori de felicitări, producători de lumânări parfumate, cosmetice naturale, editori de cărţi originale, artizani ai hârtiei manuale, designeri şi creatori de haine, eşarfe din mătase şi lână, artişti plastici care pictează ceramică, creează globuri de Crăciun şi artizani de bijuterii speciale, cu pietre semipreţioase, perle, din argint aurit, alamă, cupru sau material textil, creatori de dulceţuri şi delicatese culinare, vă dau întâlnire la ”Târgul de Crăciun 2021 – Cadouri şi delicatese culturale.”

Paula Erizanu s-a născut în 1992 la Chișinău. A studiat istoria și literatura la New College of the Humanities din Londra, apoi jurnalismul la City University London. A scris despre protestele din 2009 din Republica Moldova în Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o (Cartier, 2011, ediție trilingvă). Cartea s-a bucurat de o mare atenție mediatică la Chișinău, fiindu-i decernate Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul pentru cea mai populară carte al Bibliotecii Naționale „Ion Creangă”, de asemenea, fiind nominalizată la Premiile Observator cultural, categoria debut. A fost tradusă în cehă și germană, și a primit premiul internațional UNESCO pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011 la târgul de carte de la Leipzig. A urmat debutul în poezie Ai grijă de tine (Charmides, 2016). Din 2019, Paula Erizanu a coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia Un secol de poezie română scrisă de femei, apărută la Editura Cartier în două volume (un al treilea volum e în curs de apariție). În 2021, aceasta a publicat romanul istoric Ard pădurile, la Editura Cartier, scris cu ajutorul bursei Central European Initiative.

Pe 10 decembrie 2021, la ora 17:00, sunteți așteptați la o nouă conferință online, intitulată „Toponimia în harta țării. Observații geografice asupra numelor de locuri din cartografia de ieri”, susținută de dr. Cezar Buterez (Facultatea de Geografie, Universitatea din București). Acolo unde istoria și geografia se lipsesc de contribuția numelor de locuri, „ele sunt discipline încă de tot crude”, afirma în 1944, profesorul Ion Conea. Astăzi, după aproape opt decenii, cele două științe nu sunt cu mult schimbate. Toponimia nu a reprezentat niciodată o preocupare de frunte a geografiei românești, iar problemele identificării, culegerii, standardizării, dezambiguizării și cartării numelor de locuri și a terminologiei geografice au rămas în bună parte nerezolvate. Nu întâmplător, noutățile apărute în domeniul toponimiei, precum dicționarele geografice digitale (gazetteer), linked open data (LOD), informația geografică voluntară (VGI) sau web-ul semantic încă întârzie să pătrundă în geografia românească. În consecință, toponimia a rămas un domeniu considerat captivant, dar a cărui aplicabilitate nu este limpede nici astăzi.

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București anunță vernisajul expoziției „Revenirea la viață” a artistului Claudiu Munteanu – artist nevăzător, miercuri, 8 decembrie 2021, ora 14:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” – str. Tache Ionescu 4, sector 1. Claudiu Moldoveanu, un artist excepțional prin arta sa, este lutier și sculptor în lemn. În urma unui accident, din luna noiembrie a anului 2018 este nevăzător complet. „Dumnezeu lucrează prin oameni. Claudiu Moldoveanu demonstrează din plin acest lucru. Un artist cu o sensibilitate aparte, exprimată pe deplin în lucrările sale.” (Alin Pavelescu) Expoziția este realizată cu sprijinul Despărțământului Astra „Dr. Nicolae Căliman”, președinte Mircea Dragoș și poate fi vizitată până în luna ianuarie. Vernisajul este moderat de către doamna Ramona Mezei, manager al Bibliotecii Metropolitane București.

Memoria este considerată de cei mai mulți drept procesul prin care sunt întipărite în creier cunoștințe, date biografice, sentimente și senzații, tot ceea ce ține de istoricul nostru ca persoană prin interacțiunea cu lumea și cu ceilalți. Toate aceste amintiri merg într-un „depozit de vechituri al trecutului”? Ce grad de subiectivitate conțin amintirile înscrise în memorie? Există amintiri false? Cum de memoria pare să se apere de amintirile dureroase ridicând un scut al uitării împotriva lor? În ”Bazarul memoriei”, carte publicată de Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, Veronica O’Keane, psihiatru clinician și profesor de psihiatrie la Trinity College din Dublin vorbește cititorilor săi despre „memoria sculptată de experiența personală”, despre modul cum creierul formează amintiri, iar acestea, la rândul lor, modelează oamenii. Memoria poate fi unul dintre cei mai prețioși aliați, dar uneori poate întinde și mici capcane. Ambele situații sunt descrise de psihiatrul irlandez în ”Bazarul memoriei”.

În decembrie 2021 a plecat spre librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a romanului ”Întoarcerea acasă a baronului Wenckheim” de László Krasznahorkai, „una dintre realizările supreme ale literaturii contemporane”, în aprecierea criticilor de la Paris Review. Ediția în limba română, publicată în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, poartă semnătura uneia dintre cele mai importante traducătoare de limba maghiară de astăzi: Ildikó Gábos-Foarță. Roman „apocaliptic, vizionar, nebunesc” (Publishers Weekly), Întoarcerea acasă a baronului Wenckheim are drept pretext întoarcerea baronului Béla Wenckheim în orașul său natal din Ungaria, după o lungă perioadă de exil petrecută la Buenos Aires, de unde a fugit din cauza datoriilor imense lăsate în cazinouri. Dorința lui secretă este să se împace cu iubita din liceu, Marika. Ceea ce urmează însă este o simfonie a confuziei, o înlănțuire de evenimente haotice în care sunt angrenați politicieni de provincie și infractori mărunți, dar și un straniu Profesor, un savant de renume mondial care cercetează mușchiul de copac și încearcă să se detașeze, în izolare, de orice formă de gândire. Fără să știe, locuitorii orașului se află pe marginea abisului, a morții iminente care se apropie pe ritmurile melancolice și isterice ale ceardașului.

Miercuri, 8 decembrie 2021, începând cu ora 10, va avea loc decernarea premiilor Academiei Române pentru anul 2019. Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei Române, în format hibrid, cu participarea membrilor Adunării Generale și a premianților. Ca în fiecare an, domeniile avute în vedere sunt reprezentate în cadrul celor 14 secții științifice ale Academiei Române și anume: literatură și filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, științe tehnice, tehnologia informației, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, sociologie, psihologie, filosofie, arte plastice, teatrale și muzicale. Cu acest prilej, în cadrul evenimentului, Academia Română va acorda 9 diplome „Meritul Academic“ și 8 diplome „Distincţia Culturală“. Lista completă a premiilor și diplomelor acordate se regăsește în articol, precum și pe site-ul Academiei Române.  

Marti, 7 decembrie 2021, ora 19.00, pe paginile de Facebook Polirom, Librăria Humanitas de la Cișmigiu & Librăriile Humanitas. Cristian Teodorescu s-a născut la Medgidia, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității din București. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista Vînătorul și pescarul sportiv. A debutat editorial în antologia Desant ’83 (Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat în 1988 de romanul Tainele inimei, la aceeași editură. În 1991 publică la Editura Alex Faust repovestit băieților mei, Petre și Matei, apoi Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), Îngerul de la benzinărie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini și alte povestiri (Curtea Veche, 2005) și romanele Medgidia, orașul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), Șoseaua Virtuții • Cartea Cîinelui (Cartea Românească, 2015; Polirom, 2019), Cartea pisicii (în colaborare cu Mardale, roman, Polirom, 2017) și București, marea speranță (Polirom, 2019). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Române (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) și Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum și alte premii ale unor ziare și reviste. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franța, Statele Unite, Muntenegru, Polonia și Ungaria.

Asociația Istoria Artei continuă prin proiectele ei de cercetare să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei arhitecturii românești, punând în valoare documente fotografiate sau scanate în arhivele publice și private. Inițiat în ianuarie 2021, cu o fază pilot de 2 săptămâni, proiectul continuă în perioada noiembrie 2021 – noiembrie 2022 să prezinte istoriei Corpului Arhitecților. Acesta a fost un organism profesional din perioada interbelică, de la a cărui începuturi legislative se împlinesc 100 de ani (1921-2021) și 90 de ani de la înființare (1932-2022). În cadrul proiectului cultural „Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților” s-au fotografiat deja 100 dosare noi, descoperind documente importante legate de starea lor civilă (certificate de naștere, căsătorie, obținerea cetățeniei), fotografii personale, diplome sau adeverințe de studii, recomandări profesionale sau din partea comanditarilor, liste cu lucrările lor, documente fiscale, adrese. Ele vor fi completate de documente din biblioteca arhitectului Mădălin Ghigeanu, precum și din alte colecții private.

Marți, 7 decembrie 2021, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită să urmăriți #Live un dialog pe care Noreena Hertz, autoarea volumului „Secolul singurătății. O pledoarie pentru relațiile interumane”, îl va purta cu Cristian Leonte. Una dintre acele cărți care deschid noi perspective, rezultat a peste zece ani de cercetare, „Secolul singurătății” ne arată cum dependența de tehnologie, schimbările majore de la locul de muncă și deceniile de politici publice care au pus pe primul loc interesele de grup, iar nu binele general, ne-au afectat comunitățile și ne-au făcut să fim mai izolați ca niciodată. Distanțarea socială poate deveni punctul de cotitură al luptei noastre împotriva epidemiei de singurătate, iar Noreena Hertz propune în „Secolul singurătății” o viziune limpede cu privire la ce avem de făcut pentru a vindeca această lume dezbinată.