Angela Marcovici (Marinescu), Anastasia Gavrilovici, Krista Szöcs, Diana Bădica și Iulian Bocai, laureații celei de-a X-a ediții a Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2019

ian. 15th, 2020 | By | Category: Proiecte

Miercuri, 15 ianuarie 2020, ora 16.00, în Sala ”Iosif Naghiu” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (MNLR), din Calea Griviței, nr. 64-66în cadrul unui eveniment transmis în direct de Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru), a avut loc GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2019, eveniment care a celebrat cea de-a zecea ediţie a Zilei Culturii Naţionale. Juriul Galei,  format din trei critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2014 şi 2015), Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza, a premiat cinci cărți apărute în anul editorial 2019 și semnate de Anastasia Gavrilovici, Krista Szöcs, Angela Marcovici (Marinescu) – poezie, Diana Bădica și Iulian Bocai (proză). Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afişele şi diplomele evenimentului. Gala Tinerilor Scriitori i-a avut invitaţi speciali pe Maria Răducanu (voce) şi Mircea Tiberian (pian). Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, asociaţia EURO CULTURART, cu sprijinul Ministerului Culturii. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. AgenţiadeCarte.ro a fost partener media.

Evenimentul a fost deschis de Dan Mircea Cipariu: „O zi fastuoasă! Am deschis evenimentul nostru în ritm de jazz & blues, cu Maestrul Mircea Tiberian, profesorul de jazz și poate cel mai important compozitor de jazz din spațiul românesc. Am ales să-i invităm la această a zecea ediție a Galei pe Mircea Tiberian și pe Maria Răducanu, vocea atât de specială și de rafinată care transformă muzica în stare poetică pură. Am ales să fim împreună cu Mircea Tiberian și Maria Răducanu pentru că aceste personalități au fost alături de Gala Tinerilor Scriitori ori de Maratonul de Poezie și Jazz, două programe culturale devenite emblematice pentru lumea noastră culturală și artistică, programe pe care le-am realizat și le realizăm împreună cu Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București. Ioan Cristescu este în acest moment la Palatul Cotroceni, unde va primi din partea președintelui Klaus Werner Johannis Meritul Cultural ca o reconfirmare a unui extraordinar manager și om de cultură. E adevărat că Meritul Cultural îl primește după ce, la sfârșitul lui 2019, Ioan Cristescu a fost decorat de statul francez cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor. În 2011, transmiteam în direct pe Radio România Cultural şi decernam, atunci, premiul Cartea de poezie a anului 2010 poetului Ion Mureșan pentru volumul “Cartea alcool”, Editura Charmides. Juriul era prezidat, la prima sa ediție, acum 10 ani, de academicianul Eugen Simion, personalitatea cu care am demarat acest proiect şi cu care am stabilit formatul de jurizare prin care câştigători ai Premiului tânărul critic literar alcătuiesc, în fiecare an, Juriul Galei. Se cuvine să mai amintesc faptul că acum 10 ani, Gala Tinerilor Scriitori era printre rarele evenimente care celebrau Ziua Culturii Naționale”.

 

Nominalizări Premiul Tânărul poet al anului 2019

Jesica Baciu, jes, Editura Nemira

Timotei Drob, Tone de aur, Editura OMG

Anastasia Gavrilovici, Industria liniștirii adulților, Casa de Editură Max Blecher

Artiom Oleacu, miere pentru toate exponatele, Editura Tracus Arte

Vlad Sibechi, Meditațiile bătrânului despre libertate, Editura Tracus Arte

Krista Szöcs, berlin, Editura Nemira

 

 

Premiul Tânărul Poet al anului 2019

Anastasia Gavrilovici, ”Industria liniștirii adulților”, Casa de Editură Max Blecher

Krista Szocs, ”berlin”, Editura Nemira

 

Andreea Răsuceanu a trimis prin e-mail  motivele pentru care juriul Galei Tinerilor Scriitori a ales să premieze cartea Kristei Szöcs, berlin, Editura Nemira. Dan Mircea Cipariu a citit prezentarea scrisă de Andreea Răsuceanu: ”Poezia Kristei Szöcs a fost definită drept ”depresivă, muzicală”, s-a vorbit despre deconstrucție interioară și utopie urbană. Titlul cărții orientează de altfel cititorul spre o poezie urbană, proiectează imaginea unei metropole care acutizează sentimentul de alienare, de singurătate apăsătoare, de sondare a propriei interiorități dislocate, sau, mai bine zis, relocate într-un spațiu străin și prin asta cu mult mai ofertant și mai provocator pentru un proces de deconstrucție interioară, de reevaluare interioară.Într-un interviu, autoarea, emigrată în Germania, vorbește despre condiția străinului într-o țară nouă, despre cum spațiul devine loc, odată umplut cu experiențe semnificative, odată ce harta obiectivă devine subiectivă, despre cum ”liniștea” inițială antrenează nevoia de narativitate, de discurs. Nu întâmplător, poemele scurte au fost scrise înainte de plecare sau în primele luni din Germania, iar poemele în proză mai târziu, când locul – literar – căpătase o identitate bine definită. Și tot deloc întâmplător, Krista Szocs spune: ”locul a făcut poezia și m-a „făcut” și pe mine”, e un raport pe care l-am explorat la rândul meu și care mi se pare fascinant și inepuizabil. Volumul propune o hartă poetică, subiectivă, intimă a unui spațiu exterior necunoscut, o lume nouă care, în loc să inoculeze angoasa, incită la verbalizare, e vremea ”introvertiților care au ieșit din casă”. Berlinul  Kristei Szöcs e unul făcut din cuvinte, dar e și muzică, senzitivitate exacerbată, monolog intelectualizat sofisticat. O carte originală și puternică, atât la nivelul expresiei cât și al conținutului, berlinul Kristei Szöcs creează o așteptare, îl face pe cititor să se gândească la continuarea acestui proiect, care cu siguranță va fi un pas înainte și o nouă etapă în scrisul Kristei, o autoare rafinată, intelectualizată, extrem de critică cu poezia ei.  – a scris Andreea Răsuceanu.”

 

Krista Szöcs: ” În primul rând vreau să mulțumesc juriului, știu că nu a fost o decizie ușoară. Anul acesta au foarte foarte multe volume de poezie bune și foarte bune. Vreau să mulțumesc și editurii Nemira și prietenilor mei care sunt astăzi aici”.

 

Cosmin Borza a prezentat cartea Anastasiei Gavrilovici, ”Industria liniștirii adulților”, Casa de Editură Max Blecher: ”Voi începe această prezentare a celui de-al doilea volum premiat cu un vers, un vers și jumătate se apropie toamna, toamnă univoca și previzibilă ca un critic literar de la Cluj. Eu locuiesc în Cluj, vin de la Cluj și evident că voi face o prezentare și univocă, și previzibilă despre un volum care totuși nu e deloc previzibil, cu toate că înscenează o subiectivitate vulnerabilă, aproape sentimentală, această carte de poezie este și extrem de polemică la adresa unei societăți hiperdigitalizate, hipertehnologizate, postumaniste. Majoritatea poemelor sunt elegii pentru urme ale umanului, ale inutilității pierdute într-un real acaparator al digitalului. Un astfel de volum dacă ar fi fost semnat de un scriitor dintr-o generație mai veche ar fi fost considerat reacționar. Anastasia Gavrilovici e născută în 1995, iar această polemică foarte interesant compusă, polifonică adeseori, vorbește despre cât de puțin univocă și cât de puțin previzibilă este generația post douămiistă, pot umanistă  Nu pot decât să o felicit și să așteptăm și volumele ulterioare.”

 

”Anastasia Gavrilovici – a spus Dan Mircea Cipariu – este în acest moment la Botoșani, unde va primi pentru cartea sa, premiată deja la Gala Tinerilor Scriitori, Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – OPUS PRIMUM”. ”Voiam să mulțumesc juriului pentru acest premiu care mă onorează și mă bucură și tuturor celor la care a ajuns cartea asta. Pentru mine înseamnă foarte mult. Poezia nu e neapărat un act terapeutic sau un act de egoism, ci e scrisă pentru a fi împărtășită cu ceilalți. Îi felicit și pe ceilalți nominalizați, am citit cărțile și mă bucur că e un an atât de bun pentru poezia românească ”, a transmis Anastasia Gavrilovici într-o înregistrare telefonică realizată de Radio România Cultural.

 

A urmat un moment muzical MARIA RĂDUCANU & MIRCEA TIBERIAN  .

”Diplomele ca, de altfel, toate elementele vizuale ale acestei Gale sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu cu care pregătesc, anul acesta câteva programe culturale importante: Maratonul de Poezie şi Jazz, A XII-a ediție, care va avea loc de Noaptea Europeană a Muzeelor pe 16 mai 2020, şi Eco dosArt, un program finanțat de AFCN, câștigător la secțiunea Arte vizuale.”- Dan Mircea Cipariu

 

 

Nominalizări Premiul Tânărul prozator al anului 2019

Diana Bădica, Părinți, Editura Polirom

Iulian Bocai, Constantin, Editura Polirom

Valentin Covaciu, Rugină, Editura Casa Cărții de Știință

Valentina Șcerbani, Orașul promis, Editura Tracus Arte

Cristina Vremeș, Trilogia sexului rătăcitor, Editura Humanitas

 

 

 

Premiul Tânărul Prozator al anului 2019  – Diana Bădica, ”Părinți”, Editura Polirom.

Bianca Burța Cernat : ”Mă bucur să fiu aici. Cartea Dianei Bădica ne îndreptățește să credem că după multe acumulări a venit vremea în care copiii anilor ’80-’90 scriu o proză acută despre lumea lor și a părinților lor, despre probleme ale unei epoci pe care prozatori mai maturi le-au tratat tezist și emfatic. Cartea Dianei Bădica e despre lumea unui oraș de provincie, lumea blocului proletar, e un tip de literatură de cea mai bună calitate, despre proletariat sau alte categorii de marginali, o literatură care surprinde umanul, cu subtilitățile unor comportamente aparent bizare. Cartea Dianei Bădica construiește o lume, rotund și credibil. O a doua calitatea a Dianei Bădica e aceea de a scrie credibil si complex despre lumea pe care o creează. O felicit pe autoare și aștept cu entuziasm să-i citesc și volumele viitoare”.

 

Diana Bădica: ”Sunt foarte onorată să câștig acest premiu. Sunt copleșită de tot ce vine către mine, iar pentru un autor tânăr acest lucru este perfect.”

 

PREMIUL TÂNĂRUL SCRIITOR AL ANULUI  2019: Iulian Bocai pentru volumul ”Constantin”, Editura Polirom,  premiu prezentat de Cosmin Borza:  Două argumente principale au stat la baza alegerii făcute: primul constă în faptul că această carte răspunde unei obsesii a societății românești, răsturnând o serie de clișee prin care ea a fost tratată: tranziția comunistă. Iulian Bocai oferă o radiografie foarte așezată, foarte acută, deloc acuzatoare la adresa unui posibil trecut, dar foarte critic la ce numim astăzi piață liberă. O a doua calitate: romanul care prezintă Bucureștii anilor 2000 se construiește pe baza a doi protagoniști pe care îi găsim reprezentativi pentru ceea ce înseamnă democrația. Autorul este și eseist, cercetător, îi puteți găsi în revista Transilvania niște eseuri foarte lucide despre însemnările culturale din România postdecembristă.”

Iulian Bocai: ”Mulțumesc, Cosmin Borza. Am scris cartea asta cumplit de greu, când am terminat-o m-am simțit ușurat, nu satisfăcut. Premiul acesta a fost luat de o groază de lume bună și mă simt onorat să mă aflu lângă ei. Așa că, mulțumesc încă o dată.”

 

PREMIUL CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2019: Angela Marcovici (Marinescu), ”Jurnal scris în a treia parte a zilei & Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă”, Editura frACTalia

Dan Mircea Cipariu: ”Premiile Galei Tinerilor Scriitori sunt tot mai râvnite şi mai respectate. După Ion Mureşan, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Sociu, Octavian Soviany, Teodor Dună, Nora Iuga Dan Coman și Romulus Bucur, câştigătorii primelor nouă ediţii pentru cartea de poezie a anului, Angela Marcovici (Marinescu) câştigă Premiul Cartea de Poezie a anului 2019 pentru volumul ”Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă”  & ”Jurnal scris în a treia parte a zilei”, carte apărută la editura frACTalia din București.

Întâmplarea, fiica vitregă a destinului, cum ar fi spus Caragiale, face ca directoarea editurii frACTalia, Iulia Militaru, să fie prima câștigătoare a Premiului Tânărul Scriitor, acum 10 ani, pentru cartea sa „Marea pipeadă”, Editura Brumar, publicată în 2010. În textul pe coperta a IV-a a volumului ”Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă”  & ”Jurnal scris în a treia parte a zilei”, Iulia Militaru face următoarea remarcă: ”dacă cele mai multe scriitoare au acceptat jocul şi au preluat imaginea care le-a fost creată de un altul, mulţumindu-se să o folosească şi atât, Angela impune pentru prima dată ieşirea din acest  joc printr-o anxietate necesară (nevroza continuă în literatură prin anxietate textuală, alta decât cea a influenţei, aşa cum o descrie Bloom). În jurnal, această anxietate textuală apare pe nepusă masă, când în mijlocul unei confesiuni obişnuite autoarea rupe anumite cuvinte printr-o linie despărţitoare. Citite atent, întreaga semnificaţie se poate schimba. Mai mult, jurnalul sfârşeşte lăsând în loc un nou volum de poeme. Literatura de frontieră şi literatura se întâlnesc într-un gest unic care subliniază coerenţa proiectului Angelei.”

Ceea ce scrie și proiectează Angela Marcovici (Marinescu) depășește simpla și, uneori, simplista catalogare de post-expresionistă ori de artă a visceralului. Vorbim despre ceva mult mai subtil, cu un termen pe care îl putem lua din informatică,  vorbim despre un soft poetic în sensul teoriei ”autopoiesiss”-ului (autoreproducerii) formulată de Varela și Manturana, conform căreia celula se autocreează. Astfel, nevoia de text, de scriere, de context, de expresie se proiectează conform unui program de autopoiesis. Cu această cheie de intrare-ieșire din imagine și din imaginar, orice act de creativitate, diurn ori nocturn, devine la Angela Marcovici (Marinescu) facultate și funcție poetică. Îi invit pe ascultătorii RRC să citească Cartea de Poezie a anului 2019 – ”Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă”  & ”Jurnal scris în a treia parte a zilei” de Angela Marcovici (Marinescu), carte apărută la editura frACTalia din București.”

 

Angela Marcovici (Marinescu): ”Mulțumesc juriului, în al doilea rând juriului și în al treilea rând juriului, în rest, Dumnezeu cu mila. Și Eminescu avea conștiința propriei valori, pot spune și eu că de vreo cincisprezece ani încoace am mers puțin mai departe. Nu mă consider, de fapt, feministă, pentru că nu știu ce am făcut, ca atitudine, pentru a-i influența pe alții să fie feminiști. În evoluția limbajului meu au înaintat două chestii care m-au interesat: muzicalitatea/calofilia și curajul/dorința de a depăși limitele limbajului. Când scrii, nu prea realizezi ce faci, în general critica te ajută, dacă vede ceva. Vă mulțumesc!”

Angela Marcovici (Marinescu) a citit un fragment din cartea ”Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă”  & ”Jurnal scris în a treia parte a zilei ”, editura frACTalia.

 

Evenimentul s-a încheiat cu un micro-recital Maria RĂDUCANU și Mircea TIBERIAN.

 

**

 

Anastasia Gavrilovici (n. 1995) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și cursurile de masterat ale Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. A fost redactor al revistelor „Alecart” și „Zona nouă”, iar din 2016 face parte din redacția „Poesis internațional”. A publicat poezie, cronică literară și eseu și a tradus cărți din engleză și spaniolă (Kurt Vonnegut, Ernesto Cardenal).

 

 

 

 

 

 

Krista Szöcs (n. 1990, Sibiu) A terminat masterul la Facultatea de Litere si Arte din Sibiu, cu o disertație despre post-punk și poezie. Este editor al revistei Zona Noua și unul dintre organizatorii festivalului cu același nume. În anul 2013 a debutat cu volumul de poezie Cu genunchii la gura, iar în 2019 a publicat berlin, cel de-al doilea volum de versuri în limba română, în colecția Vorpal a editurii Nemira. Versuri ale sale în limba engleză au fost publicate în seria „Poetry will be made by all. 1000 books by 1000 poets”, volumul locked in silence (2017).

 

 

 

 

Diana Bădica (n. 1985, Slatina) a absolvit Psihologie și Asistență socială în cadrul Universității București.

În 2012 a participat la primul curs de creative writing ţinut de Florin Iaru şi Marius Chivu. A colaborat la romanul colectiv Moș Crăciun & Co. (Editura ART, 2012) şi a debutat cu volumul de poezie Enşpe mii de dimineţi (Casa de pariuri literare, 2014). A publicat proză scurtă în revistele Iocan, Familia şi Observator cultural, precum și articole în Dilema veche și Decât o Revistă.

Părinți reprezintă debutul în proză și descrie viața unei familii dintr-un orașel de provincie care se confruntă cu moartea unuia dintre cei doi copil, imediat după căderea comunismului. Ioana Negrilă, eroina romanului, este o fetiță prinsă între întâmplările copilăriei, neputința de a-și ajuta fratele și nevoia de a trece peste moartea lui. Împreună cu Tudor, un vecin de vârsta ei, încearcă  să afle ce s-a întâmplat cu fratele ei, mort la un centru de îngrijire a unor persoane cu dizabilități, dar nu reușește să găsească nici o pistă verosimilă.

Diana scrie despre lucruri marginale, fiind preocupată să descrie mecanismele adaptative ale oamenilor la realitatea pe care o trăiesc. Umorul și tragicul sunt firești lumii personajelor ei în căutarea propriului adevăr.

 

Iulian Bocai (n. 1986) este scriitor, redactor și traducător (din engleză, franceză și germană). Absolvent al secției de Literatură universală și comparată a Facultății de Litere, Universitatea din București, a urmat mai apoi un masterat în teoria literaturii și literatură comparată, la aceeași facultate. Pregătește o teză de doctorat în istorie intelectuală, despre introducerea curriculumului literar în universitățile occidentale în secolul al XIX-lea. Este cîștigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom din 2018, cu romanul Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu, care i-a adus în 2019 și Premiul pentru Debut al revistei Observator cultural, precum și Premiul Festivalului Primului Roman de la Chambéry, Franța.

 

 

 

 

Angela Marcovici, cunoscută sub numele Angela Marinescu, s-a născut în 1941, la Arad. O tuberculoză gravă i-a marcat tinereţea între 15 si 26 de ani. S-a decis să studieze medicina şi psihologia. A debutat cu poeme în revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul „Sânge albastru“. A publicat peste 15 volume de poezie, jurnal și eseuri, printre cele mai cunoscute fiind „Cocoșul s-a ascuns în tăietură”, „Fugi postmoderne”, „Îmi mănânc versurile”, „Limbajul dispariției”, „Întâmplări derizorii de sfârșit”, „Satul în care mă plimbam rasă în cap”, „Jurnal scris în a treia parte a zilei”. A primit numeroase premii, printre care Premiul „Nichita Stănescu“ în 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor în 2000, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu în 2006, Premiul Gheorghe Crăciun al revistei Observator cultural în 2016 etc.

 

 

 

 

Simona IONIȚĂ & Tudor VOICU

Fotografii de Andreea Balaban, Alexandru Șelari și Tudor Voicu

 

** Lista nominalizaților și câștigătorilor celor nouă ediții ale Galei Tinerilor Scriitori

 

 

 

Număr de vizualizări :1240


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro