Radu Beligan – un centenar de la naștere

dec. 11th, 2018 | By | Category: Postcard

Vineri, 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secția de arte, arhitectură și audio-vizual, organizează sesiunea omagială „Radu Beligan – un centenar de la naștere“. Evenimentul va avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, începând cu ora 11, și beneficiază de parteneriatul Asociației „Radu Beligan“. Sesiunea va fi onorată de prezența acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de arte, arhitectură și audio-vizual, care va evoca personalitatea artistică a maestrului Radu Beligan, ales membru de onoare al Academiei Române în anul 2004 chiar la propunerea și cu susținerea acad. Răzvan Theodorescu. La manifestare vor participa actrițele Simona Bondoc și Valeria Gagialov, maestrul Dorel Vișan, regizorul Grigore Gonța, ambasadorul Andrei Magheru, scriitoarele Oana Maria Cajal și Anamaria Beligan.

Născut „odată cu România Mare“, cum îi plăcea să afirme, Radu Beligan a fost cel mai logeviv actor român, cu o carieră de aproape opt decenii și o activitate teatrală de excepție. A fost actor de teatru şi film, jucând în peste 100 de roluri, s-a manifestat ca regizor, scriitor și eseist, s-a implicat în călăuzirea teatrului românesc, ca director la Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, ca profesor la Institutul de Teatru şi Film, precum și ca reprezentant al României în prestigioase organisme internaţionale.

 

După debutul în teatru, la vârsta de 20 ani, în piesa Crimă şi pedeapsă după Dostoievski, a urmat o carieră prestigioasă, constantă, încununată întotdeauna de succes.  A fost Rică Venturiano din O noapte furtunoasă, Agamiţă Dandanache din O scrisoare pierdută, Catindatul din D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, unul dintre dramaturgii săi preferaţi. Celebre rămân şi rolurile Bérenger din Rinocerii lui Eugène Ionesco, Cyrano de Bergerac din piesa cu acelaşi titlu a lui Edmond Rostand, Richard al III-lea al lui Shakespeare, Actorul din Azilul de noapte de Maxim Gorki, Filipetto din Bădăranii de Carlo Goldoni, Antonio Salieri din Amadeus de Peter Schaffer sau Gulielmo din Numele trandafirului de Umberto Eco.

 

Radu Beligan a fost de asemenea un mare actor de film, o prezenţă unică, memorabilă, jucând în O noapte furtunoasă (1943), Visul unei nopţi de iarnă (1946), Lanţul slăbiciunilor (1952), O scrisoare pierdută (1953), Directorul nostru şi Bădăranii (ambele 1960), Castelanii (1966), Tată de duminică (1975), Aurel Vlaicu (1977), Horea (1984), Trahir (1993), Cui e frică de Virginia Wolf? (1995), După amiaza unui toţionar (2001) ş.a.

 

Prezență constantă la radio și televiziune, cu o voce și o ținută artistică inconfundabile, Radu Beligan s-a bucurat de simpatia și admirația unui imens public, generații la rând. S-a bucurat, de asemenea, de recunoașterea profesională din partea unor prestigioase instituții, fiind distins cu numeroase premii, între care: Premiul Academiei „La Muse“ din Florenţa (1980), Premiul „14 Juillet 1998“ al Ministerului de Externe din Franţa, Premiul „Aristizza Romanescu“ al Academiei Române (1999), Trofeul „Eugène Ionesco“ (1999), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Premiul de excelenţă al Galei UNITER (2007-2008), Premiul de excelenţă „Gala 10 pentru România“ (2008). A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ din Bucureşti şi al Academiei de Arte „G. Enescu“ din Iaşi.

 

Încununarea carierei lui Radu Beligan se produce în anul 2004, când a fost ales membru de onoare al Academiei Române, în cadrul Secției de arte, arhitectură și audio-vizual, supremă recunoaştere naţională a prestigioasei sale activităţi teatrale.

 

La împlinirea a 100 de ani de la nașterea marelui artist Radu Beligan, pe 14 decembrie 2018, Academia Română și Asociația „Radu Beligan“ răspund unei datorii de onoare celebrând memoria maestrului scenei românești.

 

Număr de vizualizări :149


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro