Mecena nu e sigur român!

Jun 6th, 2016 | By admin | Category: La Țintă!

Nu trebuie doar să priveşti la ştirile rele de la la televizor ca să afli despre situaţia precară în care se află cultura, educaţia şi chiar infrastuctura sportivă din ţara noastră. Televiziunile au făcut vedete de carton pentru nişte consumatori care sunt din ce în ce mai dezorientaţi. Actele de mecenat pentru proiecte culturale sunt atât de discrete, încât ai putea crede că e mai uşor să sari de la 10000 de metri înălţime decât să dai de industriaşi şi capitalişti care să finanţeze proiecte pentru minte, inimă şi literatură, doar de amorul artei. Cu rarele excepţii care confirmă regula, putem afirmă fără a greşi prea mult că Mecena nu e sigur român! Ne-o confirmă, de altfel, şi Mircea Eliade care, într-o conferinţă radiofonică din august 1934, se plângea de faptul că milionarii români nu sprijină cultura română! Accesoriile cu cristale Swarovsky şi cu perle dau mult mai bine “la cameră”, decât construirea unei galerii de artă, a unei biblioteci sau a unei piste olimpice de canotaj!

Înainte de a-i pune în aceeaşi oală pe toţi milionarii români în lei sau euro, putem remarca lipsa de viziune şi chiar de interes naţional a decidenţilor politici faţă de gestul mecenatului. Mecanismele greoaie şi birocratice ale statului îi descurajează pe oamenii cu bani să sprijine acte de cultură, programe info-educaţionale sau de cercetare. Asta pentru ca statul vrea să ia el banii pentru a-i cheltui, cel mai adesea, după interesele de trib ale celor care se ocupă astăzi de soarta culturii, a educaţiei şi a sănătăţii, la nivel local sau naţional! În loc să-i încurajăm pe milionari să creeze asociaţii şi fundaţii, construcţii culturale şi premii, punem piedici şi cote mici de deducere pentru profitul distribuit în acte de mecenat.
În talmeş-balmeşul social-financiar de după 1989, valorile şi ierarhiile au fost pervertite şi răsturnate sub zodia maximizării profitului cu orice preţ. Cultura, educaţia şi cercertarea au fost marginalizate în coliziunea lor cu elementele devenite „identitare” pe canalele media: banul şi ceea ce reprezintă el ca putere socială, politică şi financiară, maşinile luxoase şi opulenţa unor accesorii ale unei lumi de azi pe mâine. Milionarii acestei lumi au defilat cu însemnele lor de putere: sacoşe cu bani, maşini de lux unicat şi top-modele de reality-show. Cultura şi educaţia păreau şi par pentru mulţi dintre ei nişte plăsmuiri ale unor perdanţi ori inadaptaţi. Gesturile lui Sorin Marin, prin proiectele şi premiile oferite de Fundaţia Anonimul, ale doctorului Romeo Dumitrescu, care a investit 500.000 de Euro în ultimii 15 ani pentru cercetarea Culturii Cucuteni, ale milionarului timişorean Ovidiu Şandor, care a înfiinţat Fundatia Art Encounters, în 2015, cu scopul de a avea o platformă pentru organizarea unei bienale de artă contemporană la Timişoara, ale lui Liviu Drăgan, directorul general al TotalSoft, care sprijină de câţiva ani şi evenimentele de poezie, dar şi expediţiile lui Alex Găvan în Himalaya, sunt câteva excepţii reconfortante pentru imaginea capitalistului român faţă cu mecenatul.
Faptul că milionarul român n-a fost sedus de gestul de mecenat în istoria noastră modernă e întărit de câteva conferinţe radiofonice ale lui Mircea Eliade. „În India – comenta Mircea Eliade în conferinţa „Taina Indiei” din 28 martie 1933, ora 20.35 – Statul face destul de puţin pentru cultură. În schimb, bogătaşii, bancherii, latifundiarii, rajahii – cheltuiesc sume enorme pentru întreprinderi culturale, pentru biblioteci publice şi Universităţi, pentru mănăstiri”. În august 1934, istoricul religiilor, în conferinţa „Institute de Cultură”, îi îndeamnă pe milionarii români să sprijine proiectele şi aşezămintele culturale. „În toate ţările, rostea în faţa microfonului Mircea Eliade, marii financiari creează şi susţin Institute de cercetări ştiinţifice sau Institute de cultură comparată. În India este alt obicei: de câte ori în familia unui milionar se întâmplă un eveniment fericit – o naştere sau o căsătorie – capul familiei creează o bibliotecă sau un institut de cercetări. Datorită acestei filantropii culturale, veţi găsi în orice orăşel indian Biblioteci care dau de ruşine Bibliotecile Fundaţiei Carol I. Am invitat şi noi pe milionarii români prin nenumărate articole şi conferinţe să imite aceste gesturi culturale. Dar fără nici un răspuns. Putem oare spera ca apelul radiofonic de astă seară va avea mai mult succes?!…”.
Sper ca publicul, cel care votează, să îi facă tot mai mult pe politicieni să înţeleagă că avem nevoie de o Lege nouă a sponsorizării şi a mecenatului, cu ajutorul căreia creatorul român să fie mai bine pus în valoare!

Dan Mircea CIPARIU

vizualizari: 1919


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro