spot_img

„În centrul atenției nu se mai află o țară, ci limba, care, pe bună dreptate, refuză categoric să respecte granițele naționale”

„Trei ţări, aceeaşi limbă” este un proiect de promovare a autorilor de limbă germană, iniţiat de Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt. Sub acest slogan, autori din Germania, Austria şi Elveţia vor sosi anul viitor la Bucureşti, la cea de a VIII-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest (29 mai-2 iunie 2013). Despre acest proiect, a cărui primă ediţie a avut loc în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Götteborg (2011), despre provocările pe care le presupune poziţia de manager în cadrul celui mai important târg de carte din lume şi despre planurile pentru Bookfest 2013 a dialogat Tobias Voss, directorul Departamentului „Piețe Internaționale” din cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt, cu fondatorii Headsome Communication (Oana Boca Stănescu şi Ioana Gruenwald).

Conduceți Departamentul „Piețe Internaționale” al Tîrgului Internaţional de Carte de la Frankfurt, cel mai important tîrg de carte din lume. Care este misiunea acestui departament?

În această toamnă, Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt a avut peste 7.000 de expozanți din aproape 100 de țări, care au ocupat pe o suprafață de 170.000 m2. Dintre aceştia, 4.460 de expozanți au fost din străinătate, iar noi a trebuit să ne ocupăm de ei. Departamentul pe care îl coordonez, „Piețe Internaționale”, răspunde de acest lucru: noi comunicăm cu „clienții” care nu provin din spațiul de limbă germană sau din cel de limbă engleză. Pe de o parte, încercăm să înțelegem cît mai bine necesitățile clienților noștri, pentru a le putea satisface cît mai bine nevoile pe perioada tîrgului. Însă, pe de altă parte, încercăm să ne adresăm și potenţialilor participanţi la Tîrg, cum ar fi, de pildă, clienţii care se ocupă de cărţi digitale.

Un alt cîmp de activitate important al departamentului nostru este organizarea standurilor germane din cadrul tărgurilor de carte din străinătate, astfel încît editorii germani să poată face afaceri la tîrgurile cele mai importante din lume, fără ca să mai aibă grija logisticii pe care orice prezență la un tîrg din străinătate o implică. Multe dintre aceste prezențe în străinătate le organizăm cu sprijinul Ministerului Federal de Externe al Germaniei.

În ce alte țări a mai fost Germania invitată de onoare în ultima perioadă?

Conceptul de „invitat de onoare” a apărut la începutul anilor ’80, la Frankfurt, mai întîi sub forma de focus-uri regionale sau tematice, pentru ca apoi, în 1986, India să inaugureze lista țărilor cu acest statut. De atunci, conceptul a fost importat și modificat de multe tîrguri de carte din lume.

În ultima vreme, Germania este adesea invitată la tîrguri de carte din întreaga lume. Anul trecut, am avut o apariție spectaculoasă la Guadalajara, în Mexic, care s-a soldat cu un succes fulminant și o rezonanță pe măsură în media. Prezențe asemănătoare am avut și la Varșovia, Paris sau Beijing. Astfel de proiecte sînt importante, deoarece ele atrag atît interesul branșei, cît și al publicului către respectiva țară, oferindu-i acesteia posibilitatea de a-și prezenta literatura și cultura „la zi”. Se fac totodată cunoscute temele care domină în prezent literatura noastră.

Anul viitor, Germania, împreună cu Austria și Elveția, vor fi invitate de onoare ale Salonului Internațional de Carte Bookfest, sub motto-ul „Trei țări, aceeași limbă”. Ați mai folosit acest format, de „triunghi”?

Da, anul trecut, am participat, împreună cu Austria și Elveția, în calitate de invitaţi de onoare ai Tîrgului de Carte de la Göteborg. Am mai cooperat, fireşte, şi înainte, la alte tîrguri, însă la Göteborg am organizat pentru prima oară o prezență cu adevărat unitară, cu un stand de carte comun. Iar proiectul a fost un succes remarcabil! Cel mai interesant și mai plăcut – inclusiv pentru noi, ca organizatori – a fost colaborarea cu atîția parteneri: Ministerul de Externe, ambasadele celor trei țări, institutele de cultură și, firește, sponsorii care au sprijinit întregul proiect. Încă de la început, se creează o perspectivă foarte amplă asupra posibilelor manifestări și formate. Experiența ne-a arătat că nu doar toți participanții la o astfel de construcții comune sînt în cîștig, ci şi publicul, care se poate bucura de evenimente culturale deosebite.

Care sînt avantajele unui astfel de format?

Perspectiva este una diferită. În centrul atenției nu se mai află o țară, ci limba, care, pe  bună dreptate,  refuză categoric să respecte granițele naționale. Atunci cînd încercăm să privim doar către una sau alta dintre literaturile acestor trei țări, nu reușim niciodată să redăm îndeajuns de fidel complexitatea a ceea ce se întîmplă în literatura de limbă germană, care sînt tendințele și temele abordate.

Așadar, cine dorește să urmărească diferitele trasee ale literaturilor de expresie germană va avea prilejul la Bookfest 2013, cu ocazia prezenței comune a Germaniei, Austriei și Elveției la Bucureşti.

Atunci cînd Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt acceptă invitația de a deveni oaspete de onoare, care sînt criteriile care stau la baza unei astfel de hotărîri?

Pentru noi, este important, și sper că vorbesc aici și în numele colegilor austrieci și elvețieni, ca spațiul cultural respectiv să fie unul interesant, să fie unul în care literatura de expresie germană să se bucure de o receptare crescîndă. Anul trecut, doar din Germania s-au vîndut către editurile românești peste 100 de copyright-uri. Este o creștere evidentă față de 2010, cînd s-au vîndut doar 72 de licențe, și există în mod cert o perspectivă în acest sens. Toate acestea arată un interes, în România, pentru ceea ce se întîmplă în spațiul german.

Se tot discută despre creșterea continuă a importanței cărților electronice și a editării acestora, despre viitorul cărții tipărite și al unor tîrguri de carte precum cel de la Frankfurt. Ce părere aveți în această privință?

Domeniul nostru se află într-adevăr în mișcare, și încă de cîțiva ani! Cărțile apar în diferite formate electronice și devin tot mai căutate pe piața de carte din Europa. Cred că această tendință nu poate fi oprită. Însă aceste modificări nu se petrec peste tot la fel, în același timp. Cifrele de afaceri din Germania și din alte țări europene nu se prezintă la nivelul celor din Statele Unite. În momentul de față, cărțile electronice publicate de editurile germane reprezintă  în jur de 2% din totalul cifrei de afaceri. Nu avem voie să trecem cu vederea că evoluția anumitor segmente este mai rapidă decît a altora, în cadrul aceleeași piețe. Numărul cărților de specialitate în format electronic a crescut mult mai mult decît în alte segmente. Iar în cadrul acestei categorii, a titlurilor de specialitate, se detașează „natural sciences” cu o ofertă mult mai mare de carte electronică decît „filosofia și științele sociale”. Există deosebiri și în oferta pentru publicul larg. Cartea de copii în format electronic se află într-o zonă experimentală, date fiind multiplele combinații care se pot face între imagine și text. În concluzie: dezvoltarea digitală va continua. Viteza ei va fi, însă, diferită, în funcție de segmentele și de modelele de business respective. Trăim, este evident, niște vremuri extrem de captivante.

Ce părere aveți despre situația autorilor germani pe piața de carte din România și invers?

Cum spuneam, în privința autorilor de limbă germană, statistica arată o creștere constantă, în ultimii ani, a licențelor cumpărate de editorii români de la parteneri germani. La fel ca și în cazul celorlalte țări din Est, literatura contemporană din spațiul de limbă germană a pătruns în România, mai ales datorită programelor de promovare a literaturii germane, susținute de instituții culturale cum ar fi Goethe Institut și Fundația traduki, în cazul Germaniei, de Forumul Cultural Austriac, Kultur Kontakt, Pro Helvetia, în cazul Austriei și Elveției. Un rol foarte important îl joacă și participarea anuală a editurilor din România la Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt și Leipzig, care oferă o conectare nemijlocită cu spațiul literar german.

Este remarcabil că autori premiați în plan național în Germania, de exemplu, apar, la foarte scurt timp, pe piața de carte din România. Pe de altă parte, mă bucură foarte mult și faptul că tineri autori români și-au găsit editori în toate cele trei țări de limbă germană, ecourile din presă fiind aproape întotdeauna laudative. Faptul că edituri prestigioase precum Suhrkamp, Hanser, Residenz și multe altele dețin astăzi drepturile de traducere pentru titluri românești este un semn extrem de încurajator pentru orice scriitor din România. Nu ne rămâne decît să continuăm proiectele de cooperare între cele două piețe de carte, să facem din fiecare astfel de momente o sărbătoare culturală, așa cum sperăm să fie cea din mai 2013.

În decursul anilor, Frankfurter Buchmesse a coordonat în România numeroase proiecte de perfecționare în domeniul pieței de carte. Programul de evenimente de anul viitor va conține și astfel de teme, pentru specialisti?

Programul evenimentelor este în curs de pregătire. Atît cel dedicat scriitorilor, cît și cel care se adresează specialiștii din branșă. Firește că sîntem informați cu privire la tendințele de pe piața de carte din România și problemele ei specifice. Pot să spun, deocamdată, că va exista o dezbatere pe  tema  e-publishing și una dedicată traducătorilor. Sînt convins că, în final, porgramul de manifestări va fi unul extrem de interesant și abia aștept să văd reacția publicului.

Cine este „Țară invitată în 2013, la Frankfurt?

Brazilia este invitatul nostru pentru anul viitor. Pregătirile sînt deja în toi și sînt sigur că va fi o prezență spectaculoasă .

În încheiere: numiți-ne, vă rugăm, trei motive pentru care publicul de la Bookfest 2013 să îşi dorească să viziteze standul „Trei țări, aceeași limbă”.

În primul rînd, prezența laolaltă a Austriei, Elveției și Germaniei este o ocazie unică de a vă informa asupra tendințelor din zona cărții și literaturii de expresie germană și, totodată, de a constata asemănările și, poate, deosebirile dintre aceste literaturi.

În al doilea rînd, vom sosi la București cu o serie întreagă de autori de marcă: veniți să participați la lecturi și discuții la evenimentele organizate la tîrg și în oraș și profitați de ocazia de a intra în contact cu toți acești autori.

Și, nu în ultimul rînd, pe parcursul celor cinci zile de tîrg, veniți la standul „Trei țări, aceeași limbă” și veți avea ocazia să primi informații competente la orice întrebare pe care veți vrea s-o adresați în legătură cu literatura şi profesioniştii pieţelor de carte din Elveția, Austria și Germania.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508