Desantul scriitorilor din ţară la sediul Uniunii Scriitorilor

nov. 19th, 2012 | By | Category: Eveniment

Miercuri, 21 noiembrie 2012, ora 18.00, la Uniunea Scriitorilor din România, Sala Oglinzilor (Calea Victoriei 115, Bucureşti) va avea loc evenimentul “Scriitori din ţară la Bucureşti”, în cadrul Programului “Scriitori pe Calea Victoriei/ Scriitorii la ei acasă”. Invitaţi: Aurel Pantea – Alba Iulia, Nichita Danilov – Iaşi, Gabriel Coşoveanu – Craiova, Ion Pop – Cluj, Ioan Moldovan – Oradea, Vasile Dan – Arad, Nicolae Oprea – Piteşti. Introducere: Mircea Mihăieş. Moderator: scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, secţia Poezie. Selecţia scriitoriilor invitaţi este asumată de criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară” şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul este realizat de Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar al Guvernului României. Coproducător: Radio România Cultural. “E pentru prima dată în istoria Uniunii Scriitorilor din România când câţiva dintre cei mai importanţi scriitori români din Iaşi, Alba Iulia, Timişoara, Cluj, Arad, Oradea, Craiova sau Piteşti sunt invitaţi să susţină lecturi publice într-o seară ce le este dedicată. Desantul scriitorilor din ţară va aduce cu el poezie şi spirit critic, într-o întâlnire eveniment”, a declarat Dan Mircea Cipariu.


Partenerii media: “România literară”, AgenţiadeCarte.ro, „Observator cultural”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Viaţa Românească”. Art director: Mihai Zgondoiu. Coordonator PR: Andra Rotaru.

Aurel Pantea s-a născut la 10 martie 1952, în Cheţani, jud. Mureş. Urmează cursurile Liceului teoretic din Luduş. Este licenţiat al Facultăţii de filologie din Cluj, cu o teză despre Blecher şi Kafka (1976). Conducătorul tezei a fost Liviu Petrescu. Apoi, profesor la Borşa, corector la ziarul „Unirea” din Alba Iulia, profesor la Alba Iulia, cadru universitar în acelaşi oraş, după 1989.  Este doctor în ştiinţe filologice, cu o teză intitulată Vis şi reverie în poezia românească, sub îndrumarea domnului prof .univ. dr. Ion Pop (Facultatea de Litere din Cluj Napoca). Magna cum laude.  A publicat mai multe cărţi de poezie: Casa cu retori, ed. Albatros, 1980; Persoana de după amiază, ed. Dacia, 1983; La persoana a treia, ed. Cartea românească, 1992; Negru pe negru, ed. Arhipelag, 1993; O victorie covârşitoare, ed. Paralela 45,1999; Aceste veneţii, aceste lagune, ed. Axa, 2002; Negru pe negru (alt poem), ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005; Negru pe negru (ed. Limes, 2009); critică literară: Poeţi ai transcendenţei pline (epifanii ale indeterminatului), ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003; Simpatii critice, ed. Casa cărţii de Ştiinţă, 2004; Înapoi la lirism, ed. Ardealul, 2005ş Metamorfozele lirismului. Lirism si simbol (ed. Limes, Cluj-Napoca 20011). Este deţinător al mai multor premii pentru poezie şi critică literară. Este prezent în cele mai prestigioase antologii de poezie, apărute, în Romania, după 1989. Poeme de-ale sale au fost traduse în: engleză, franceză, maghiară, germană, catalană şi latină.

Nichita Danilov s-a născut la 7 aprilie 1952, Climăuţi, judeţul Suceava. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” din Iaşi (1967-1971), Şcoala postliceală de arhitectură (1971-1973), Facultatea de Ştiinţe Economice (1974-1978). Stagiar la Studioul cinematografic Buftea,  corector şi redactor la revista „Convorbiri literare” (1982-1988), profesor la Liceul „Mihai Eminescu, muzeograf la Casa Memorială „G. Topârceanu” (1988-1990), director al Teatrului Luceafărul (1991-1992), secretar general de redacţie la „Dacia literară” (1992-1993), secretar literar la Teatrul Naţional „V. Alecsandri” din Iaşi, redactor-şef la Editura Nord-Est, şef departament cultură la ziarul „Monitorul” (1997-2000). Consilier diplomatic pe probleme de cultură presă la Ambasada României din Republica Moldova (1998-2000), şi ambasador interimar timp de aproximativ 8 luni (1999). Director al Casei de Cultură „Mihai Ursachi” şi redactor-şef al revistei bilingve (româno-ruse) Kitej-grad;

Activitate literară: scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al PEN Club European, autor al volumelor: Fîntîni carteziene, poeme, Editura Junimea, 1980, (Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Cîmp negru, poeme, Editura Cartea Românească, 1982; Arlechini la marginea cîmpului, Editura Cartea Românească, 1985, (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi); Poezii, Editura Junimea, 1987(Premiul Asociatiei Scriitorilor din Iaşi); Deasupra lucrurilor, neantul, poeme, Editura Cartea Românească, 1990 (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi; Premiul revistei Cronica, Premiul revistei Poesis); Urechea de cîrpă, pamflete, Editura Boema, 1992; Apocalipsa de carton, eseuri, Editura Institutul European, 1995; Mirele orb, poeme, 1995 (Premiul Fundaţiei Soros, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Nevasta lui Hans, proză,  Editura Moldova, 1996; Deasupra lucrurilor neantul / Au deussus des choses, le neant, Editura Axa,1997, ediţie bilingvă (în traducerea lui Emanoil Marcu); Nouă variaţiuni pentru orgă, poeme, Editura Polirom, 1999 ( Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); Peisaj cu ziduri şi uşi, poeme, Editura Augusta, 2000, ediţie bilingvaromanâ- engleză (în traducerea prof.  Sean Cotter, Universitatea din Michigan, SUA); Suflete la second-hand, poeme, Editura Vinea, 2000; Second Hand Souls, Twin Spoon Press, Praga , traducere in limba engleza de Sean Cotter, SUA; Nouă variaţuni pentru orgă/ Nine Variations for Organ, antologie in limba engleză, ediţie biblofilă, Olanda;  Tălpi, roman, Ed. Polirom-2004, Premiul pentru proză al Ascociaţiei Scriitorilor din Iaşi; Ferapont, antologie de poezie, Ed. Paralela 45, 2005; Maşa şi Extraterestrul, Ed. Polirom, 2005, roman; Capete de rînd, eseuri şi portrete literare, Ed. Paralela 45; Centura de castitete, versuri, Ed. Cartea românească, 2007 (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Marele Premiu pentru Poezie „Nichita Stănescu”, 2007, Premiu pentru literatură al revistei Flacăra; Premiul de excelenţă al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, 2007, Premiul Academiei, 2009); Băutorii de absint, antologie de grup, Ed. Paralela 45, 2007; Locomotiva Noimann, roman, ed. Polirom, 2008, Marele premiu al Revistei Poesis, Premiul pentru Proză al Revistei Argeş Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi; Ambasadorul invizibil, roman, ed. Polirom, 2010, premiul pentru cea mai bună carte de proză a anului acordat de ARIEL, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi; Imagini de pe strada Kanta, Ed, Tracus Arte 2011, Premiul pentru poezie al revistei Observator cultural.

Este prezent cu texte literare în  toate antologiile de gen din ţară. (peste 20 de titluri) Dintre acestea menţionăm „O mie şi una de poezii” editată de Laurenţiu Ulici, „Poezia română”.

Poeziile sale au fost traduse şi publicate în diverse reviste din SUA, Anglia, Cehia, Slovacia, Franţa, Spania, Letonia, Ungaria, Italia, Rusia, Ucraina, Serbia, Estonia etc sub semnătura unor traducători de prestigiu ca Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker, Leon Briedis, Lidia Nasinova, Danilo De Salazar, Maria Dinescu, Emanoil Marcu etc.

A desfăşurat o intensă activitate publicistică în cotidianul Ziarul de Iaşi (Pagina culturală). De asemenea a publicat texte literare în aproape toate revistele din România.

În anul 2004 a fost decorat cu Ordinul Cavaler al Artelor Clasa A, ordin oferit de Preşedenţia României.

Gabriel Coşoveanu s-a născut la 16 octombrie 1963, Craiova. A urmat Secţia de electronică a Liceului Electroputere din Craiova, Facultatea de Litere din Craiova (absolvită ca şef de promoţie secţia română – engleză în 1986). A urmat stagii de documentare la University Toronto – Canada şi Princeton University, din SUA.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România; Preşedintele USR-Craiova; membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România; membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice; secretar general de redacţie al Analelor Universităţii din Craiova, Seria Ştiinţe Filologice, Literatură româna şi universala; membru al Consiliului Profesoral de la Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; membru al Senatului Universităţii din Craiova; membru în Comitetul director al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor; redactor asociat al revistei Ramuri; redactor-şef adjunct al revistei Mozaicul; secretar general de redacţie al revistei Scrisul Românesc.

Articole, studii, eseuri: peste 200, publicate în reviste de specialitate din ţară (Ramuri, Mozaicul, Observator cultural, Luceafărul, Vatra, Hyperion, Interval, Scrisul Românesc, Ziua literara).

Volume publicate: O generaţie pierdută, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1999, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut; Vocile canonului, Ed. Scrisul Românesc, 2000, Premiul Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor; Strategii de lectură, Ed. Scrisul Românesc, 2001; Libertăţile escortei critice, Ed. Scrisul Românesc, 2003; Discursul critic integrator, Ed. Scrisul Românesc, 2009.

Ion Pop (n. 1941) este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii « Babeş-Bolyai », Cluj-Napoca.  A condus, ca redactor-şef, apoi ca director, revista «Echinox», între anii 1969 şi 1983). A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii «Babeş-Bolyai» din Cluj (1996-2000).

A publicat volumele de poezie: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010), În faţa mării (2011).

Este autorul unor studii de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (20007) , «Echinox».Vocile poeziei (2008), Din avangardă în ariergardă (2010).

A realizat două serii de interviuri, publicate în volumele:  Ore franceze, I-II, 1979, 2002).  Un alt volum de publicistică, Dezordinea de zi, a fost publicat în 2012.

A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, 2008, 2010. Premiul Academiei Române (1985).

A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, reeditat în două volume în 2007).

A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du reve, Paris-Bucureşti, 2006.

Traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.

Ioan Moldovan s-a născut la 20 martie 1952, Mureşenii de Câmpie, Cluj. Studii: Facultatea de Filologie (Română-Latină), Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, absolvită în 1976. Timp de 13 ani, profesor în Maramureş (Cavnic, Baia Sprie, Baia Mare). Din 1989, redactor, apoi (din 1990) redactor-şef (actualmente director) al revistei „Familia” din Oradea.

Volume publicate: Viaţa fără nume, poezie, Editura „Dacia”, Cluj-Napoca,1980, cu Prefaţă de Ion Pop (debut editorial); Exerciţii de transparenţă, poezie, Editura „Cartea românească”, Bucureşti, 1983; Insomnii lângă munţi, poeme, Editura „Cartea românească”, Bucureşti, 1989 ; Arta răbdării, poezie, Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 1993; Avantajele insomniei, poezie,  antologie de autor, Editura „Helicon”, Timişoara, 1997; Tratat de oboseală, poezie, Editura „Clusium”, Cluj-Napoca, 1999; O uitare de texte, poezie, antologie de autor, colecţia „La steaua – poeţi optzecişti”, Editura „Axa”, Botoşani, 1999; Interioarele nebune, poezie, antologie de autor şi poeme inedite, Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2002; Celălalt peşte, poezie, Editura „Paralela 45”, Piteşti, 2005; Însemnări primitive, poezie, Editura „Limes”, Cluj-Napoca, 2005; Recapitulare, Ed. „Dacia XXI”, Cluj-Napoca, 2010; Mainimicul, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2010;  Poeme 1980-2010, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2011, colecţia „Opera Omnia”

Colaborator al Dicţionarului Scriitorilor Români (coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu) şi al Dicţionarului Esenţial al Scriitorilor Români. Cronici, recenzii, eseuri în revista Familia şi în alte reviste literare.

Referinţe critice: în volume : Grete Tartler, Melopoetica, 1984 ; Radu G. Ţeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1994; Ion Simuţ, Critica de tranziţie, 1996; Gh. Perian, Scriitori români postmoderni, 1996; Ion Pop, Pagini transparente, 1997; Mircea A. Diaconu, Feţele poeziei, 1999; Romulus Bucur, Poeţi optzecişti (şi nu numai)în anii ’90, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2000; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, vol. II, 2000; Dicţionarul Scriitorilor Români, vol. III, (M-Q), Ed. Albatros, Bucureşti, 2001; Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români, Ed. Albatros, Bucureşti, 2002; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, partea întâi, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Aurel Pantea, Simpatii critice, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2004; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2004; Augustin Cozmuţa, Punct critic, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2004; Gheorghe Mocuţa, Sistemul modei optzeciste. Primul val, Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 2004; Al. Cistelecan, Top ten ; Dicţionarul general al literaturii române, Ed. Academiei, 2006; Dicţionarul biografic al scriitorilor români, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006; George Vulturescu, Cronicar la Frontiera Poesis, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2006; Iulian Boldea, Poeţi români postmodernii, colecţia Sinteza, Ed. Ardealul, Târgu-Mureş, 2006; Vasile Spiridon, Apărarea şi ilustrarea poeziei, Ed. Timpul, Iaşi , 2009.

Premii literare: Premiul C.C. al U.T.C. pentru vol. Exerciţii de transparenţă(1983); Premiul U.S., Filiala Cluj, pentru vol. Arta răbdării(1993); premiul Salonului de Carte Cluj-Napoca, Premiul revistei Poesis, Premiul revistei Arca pentru acelaşi volum;   Premiul Revistei Poesis şi Premiul Revistei Unu pentru vol. Avantajele insomniei (1997), Premiul pentru carte de poezie, Poesis, 2004; Premiul Mediaş pentru întreaga activitate culturală (2005), Premiul de excelenţă pentru literatură al Primăriei şi Consiliului Municipal Oradea (2005), Premiul pentru poezie al Revistei „Discobolul” Alba Iulia (2006), Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Arad pentru vol. Celălalt peşte (2005), Premiul pentru poezie al revistei Transilvania (Sibiu, 2008); Premiul Congresului Naţional de Poezie, Ediţia a III-a , Botoşani, 5-7 iunie 2009; Diploma de excelenţă pentru activitate literară a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional (2010); Premiul pentru poezie al revistei Transilvania (Sibiu, 2008); Premiul Nicanor and company („pentru Integritate profesională şi rezistenţă prin scris în postcomunism”) al revistei Viaţa Românească (Bucureşti, 2009); Premiul pentru participare excepţională la Festivalul Internaţional Lucian Blaga, Cluj-Napoca, ediţia 21. 12-14 mai 2011; Premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale Principesa Margareta (Săvârşin, 2011); Premiul pentru poezie al Revistei Ateneu (Bacău, 2011); Premiul pentru poezie al Revistei Nord Literar (Baia Mare, 2011)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România al PEN-Clubului Român.

Poeme din creaţia sa au fost traduse în franceză, engleză, maghiară, cehă, slovenă, albaneză.

Vasile Dan s-a născut la 8 mai 1948, în comuna Cheţani, judeţul Mureş. Urmează gimnaziul la Cheţani şi Facultatea de Filologie din Oradea (1972), apoi Facultatea de Ziaristică din Bucureşti (1985).

De-a lungul timpului a fost: profesor de limba şi literatura română în comuna Milăşel (judeţul Mureş), instructor cultural (Lipova), redactor la revista „Vatra” (Tg. Mureş), bibliotecar (Arad), redactor-şef, fondator al revistei lunare de cultură „Arca” (Arad, în 1990).

Debut în presă: cu poemul Clopote, în revista „Steaua”, nr. 6/1967.

Debut editorial: Priveliştile (versuri), Editura „Facla”, Timişoara, 1977, pentru care a obţinut premiul de debut al editurii.

Alte cărţi: Nori luminaţi (poeme), Editura „Eminescu”, Bucureşti, 1979; Scara interioară (poeme), Editura „Facla”, Timişoara, 1980; Arbore genealogic (poeme), Editura „Eminescu”, Bucureşti, 1981, volum cu care a obţinut premiul de poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara; Întâmplări crepusculare şi alte poeme, Editura  „Eminescu”, Bucureşti, 1984; Elegie în grădină (poeme), Editura „Eminescu”, Bucureşti, 1987; Drumul cu fiinţe (poeme), Editura „Eminescu”, Bucureşti, 1990; Un li pe drumul mătăsii, Jurnal chinezesc, Editura „Mirador”, 1977, Premiul Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor; Pielea poetului, versuri; Editura „Mirador”, 2000, Premiul de excelenţă al Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor; Carte vie, poeme, Editura „Mirador”, 2003, carte nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România în 2004; Proza zilei, eseuri, Editura „Gutenberg Univers”, Arad, 2004; Poem vechi, Editura „Dacia”, 2005, antologie cu o postfaţă de Al. Cistelecan; A szis valahol fenn dobog / Inima sună undeva sus, Editura „Amon”, Budapesta, traducere de Gaal Aron, prefaţă de Ovidiu Pecican, Budapesta, 2006; Folyékony tukőr, Editura „AB-ART”, Bratislava, 2010; întîmplări crepusculare şi alte poeme, Editura „Tipo Moldova”, Iaşi, 2011.

Nicolae Oprea s-a născut la 3 iulie 1950, în comuna Sârbii Măgura, jud. Olt. Preşedinte al Filialei Piteşti şi membru în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România; profesor univ. dr. la Facultatea de Litere – Universitatea din Piteşti, conducător de doctorat.

Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, secţia Română –Italiană (1973). Debut literar: în revista „Echinox”, nr.5/1972, cu eseul Modalităţi epice

Debut în volum: Provinciile imaginare, 1993 – volum distins cu Premiul pentru debut în critică la Salonul Naţional de Carte din Cluj, 1993.

Alte cărţi de istorie şi critică literară: Alexandru Macedonski între romantism şi simbolism, 1999; Ion D. Sârbu şi timpul romanului, 2000; Literatura română postbelică între impostură şi adevăr (coautor: Călin Vlasie), 2000; Opera şi autorul, 2001; Timpul lecturii. Selecţie de cronicar, 2002; Magicul în proza lui V. Voiculescu, 2002; Literatura “Echinoxului”, 2003; Nopţile de insomnie. Opţiuni livreşti, 2005; Vasile Voiculescu (monografie), 2006; Sinteze critice, 2009: Poetul trivalent, 2011; Arte poetice româneşti, 2011.

Colaborări la volume colective: Dicţionarul esenţial al scriitorilor români şi Dicţionarul scriitorilor români (coord. Mircea Zaciu); Istoria literaturii române din perspectivă didactică, vol. I (coordonator); 100 cei mai mari scriitori români; Proza / Poezia românească, antologii de texte comentate; O istorie a prozei şi dramaturgiei româneşti ş.a.

Premii şi distincţii: premiul pentru debut în critică, 1993; premiul “Frontiera Poesis”, 1999; Premiul internaţional Teatro di Segesta, Italia, 2002; Meritul cultural în gradul de Cavaler şi Ofiţer conferit de preşedinţia României, 2004 şi 2010; Medalia aniversară a U. S. R., 2008; premiul „Convorbiri literare”, 2010; premii ale filialelor Sibiu şi Piteşti ale U.S.R. pentru critică şi istorie literară etc.

Intrarea este liberă! Puteţi face o rezervare pe adresa de email: cipariu@yahoo.com

Programul complet al evenimentelor „Scriitorii la ei acasă / Scriitori pe Calea Victoriei” şi “Serile literaturii străine pe Calea Victoriei”: http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/uniunea-scriitorilor-din-romania-lanseaza-programele-literare-%E2%80%9Escriitorii-la-ei-acasa-scriitori-pe-calea-victoriei%E2%80%9D-si-%E2%80%9Cserile-literaturii-straine-pe-calea-vitoriei%E2%80%9D/

Număr de vizualizări :1657


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro