spot_img

Ziua Mondială a Poeziei, de la influenţa Net-ului, la torturile poetice

Miercuri, 21 martie 2012, de Ziua Mondială a Poeziei, asociaţiile EURO CULTURART și OPEN ART au organizat, la Bucureşti, trei evenimente literare dedicate poeților: „Poezia faţă cu noile media”, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, un miting literar, „O felie de poezie”, în foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, precum şi cea de-a patra ediție a Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz, în studiourile TVR2. Coorganizatorii Zilei Mondiale a Poeziei la Bucureşti au fost Radio România Cultural, TVR2, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Susţinătorii financiari ai proiectului: Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Parteneri media: ŞAPTE SERI, revista Cultura şi www.agentiadecarte.ro.

Ziua Mondială a Poeziei a debutat de la ora 15:00, cu evenimentul „Poezia faţă cu noile media”, în Rotonda MNLR, avându-i invitaţi pe scriitorii: Crista Bilciu, Teodor Dună, Mugur Grosu, Iulia Militaru, Livia Roșca, Octavian Soviany, Adrian Suciu. Moderatori: Cosmin Perţa şi Andra Rotaru. În cadrul dezbaterii s-a discutat despre puterea pe care o are internetul şi impactul acestuia asupra scriitorilor şi cititorilor, despre promovarea literaturii prin intermediul internetului, despre formele pe care însăşi poezia le poate căpăta datorită acestor noi tehnologii. Un subiect vast, care a născut păreri pro şi contra, care a dezvăluit cât de conservatori sau cât de modernişti sunt poeţii când vine vorba de internet, de social media şi de variantele pe care aceste noi tehnologii le oferă în momentul de faţă, în „detrimentul” printului.

La dezbatere, Crista Bilciu a realizat că este mai conservatoare decât colegii săi de generaţie, că este „mai retro”, iar un text (dramaturgic în cazul ei) despre ceea ce se petrece în momentul de faţă din punct de vedere social, politic sau istoric este, în opinia sa, mai puţin incitant decât un text scris de clasici precum Cehov, Beckett sau Shakespeare. A argumentat că îi încurajează pe mulţi dintre tinerii dramaturgi să-i trimită texte, doar în ultima perioadă citind peste 50 de manuscrise, încurajând şi susţinând, atât cât poate, noile talente. Dar, din păcate, nu au apărut încă acele manuscrise şi acele voci care să îi ofere plăcerea unei lecturi revelatorii.

Iulia Militaru a spus că ea nu neagă puterea pe care internetul o are în momentul de faţă şi pe care o va avea în viitor, părerea ei fiind că însăşi forma poeziei se va schimba datorită internetului. Formele şi tehnicile pe care le vor aborda poeţii vor fi modelate de aceste noi tehnologii, iar critica literară se va confrunta cu o mare provocare, atât estetică, cât şi de validare a sa.

Adrian Suciu a spus că există site-uri, bloguri sau modalităţi virtuale prin care poezia este difuzată, iar meritul fiecărei etape trebuie luat în serios. Fiecare dintre cei care folosesc astfel de mijloace o fac în măsura în care acestea sunt potrivite pentru ei, iar factorul decizional în a aprecia valoarea acestora, este consumatorul. Nu ai cum să opreşti un scriitor să se exprime, aşa cum nu ai cum să împiedici valoarea sau non valoarea să se folosească de aceste tehnologii. În mediul virtual, vei găsi orice, pentru toţi.

Din public, Victor Potra a spus că organizează un eveniment care va fi transmis exclusiv prin intermediul internetului, iar publicul nu va mai fi acolo, în faţa scriitorului, ci exclusiv on-line. Mugur Grosu a lăudat iniţiativa, precizând că i se pare uimitor cum de astfel de lecturi sau evenimente nu au avut loc până în acest moment.

Cosmin Perţa l-a chestionat pe Teodor Dună în legătură cu reticenţa acestuia faţă de noile media şi non implicarea sa faţă de acest domeniu, Dună fiind unul dintre puţinii scriitori care nu a folosit de-a lungul timpului nici unul dintre site-urile on-line specializate de poezie. Teodor Dună a spus că astfel de modalităţi de a scrie nu-l reprezintă.

Mugur Grosu a punctat faptul că poezia, uneori, se întoarce către formele sale primare, iar publicul nu mai este de cealaltă parte a „baricadei”. Poezia este, uneori, menită să interacţioneze cu celălalt. Trubadurii nu s-ar fi sfiit să folosească nici un mijloc de transport, iar modalitatea în care poezia, în momentul de faţă, este „utilizată” de scriitori, este o opţiune ce ţine de resursele fiecăruia.

Livia Roşca a amintit că, acum câţiva ani, mulţi scriitori îşi puteau face debutul on-line, că era necesar pentru mulţi, interacţiunea cu ceilalţi. Astfel, câştigând o anumită experienţă sau fiind încurajaţi, ca şi în cazul ei, au ajuns şi la print. Fără aceste etape pregătitoare, în care cel care comenta putea dădea un feedback, nu ar fi avut poate nici curajul, dar nici motivaţia necesară să debuteze şi editorial.

Poeţii au încheiat dezbaterea care a dezvăluit puncte divergente de opinie, cu lecturi din cele mai noi poeme ale acestora, iar Ziua Mondială a Poeziei a continuat la Teatrul Naţional de Operetă, de la ora 17:00, cu evenimentul „O felie de poezie”. Pe scena TNO au fost invitaţi Constantin Abăluţă, Ruxandra Anton, Daniel Bănulescu, Magda Cârneci, Denisa Comănescu, Traian T. Coşovei, Ioana Diaconescu, Răzvan Ioan Dincă, Rodian Drăgoi, Horia Gârbea, Ioana Greceanu, Augustin Ioan, Viorel Lică, Iolanda Malamen, Andrei Novac, Nicolae Prelipceanu, Cornelia Maria Savu, Liviu Ioan Stoiciu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Pavel Şuşară, Paul Vinicius, Florina Zaharia. Invitaţi speciali: cvartetul “Bella Musica” (Gianina Meragiu – vioara I-a; Mirela Dranga – vioara a II-a; Claudia Carapancea – violă; Olivia Beiu – violoncel). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu şi Horia Gârbea.


Cu această ocazie, a fost lansată şi antologia „Ziua Mondială a Poeziei/ Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz”, ediţia a IV-a, Editura Tracus Arte. La finalul lecturilor au fost oferite publicului 21 de torturi inscripţionate cu poemele scrise de 21 de poeţi contemporani care, dacă n-ar fi plecat prea devreme dintre noi, s-ar fi aflat şi ei la eveniment: Adi Cusin, Leonid Dimov, Ion Drăgănoiu, Aurel Dumitraşcu, Ioan Flora, Augustin Frăţilă, Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, Dan Laurenţiu, Mariana Marin, Virgil Mazilescu, Gheorghe Pituţ, Cristian Popescu, Marius Robescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Ion Stratan, Daniel Turcea, Mihai Ursachi, Ion Zubaşcu. Viziunea grafică a torturilor poetice i-a aparținut artistului vizual Mihai Zgondoiu și realizarea acestora Casei Lică (B-dul Decebal nr. 5, Bucureşti). Imaginile folosite pentru realizarea celor 21 de torturi inscripţionate au fost oferite de fotograful Ion Cucu şi de arhiva MNLR.

Despre evenimentul de la TNO, Ştefania Coşovei remarca: „O fastuoasă reuniune în care muzica şi poezia au contribuit la un spectacol cultural cum rar s-a mai văzut în Bucureştii de-acum şi de altă dată. Felinarele din cărţile poştale de odinioară s-au reaprins în noi lumini dătătoare de speranţe. Cel puţin, pentru câteva ore, am uitat de gropile oraşului, de derizoriul politicului şi am admirat, în spledoarea lui, Teatrul Naţional – privindu-l ca pe o speranţă. Autori reprezentativi din lirica românească, însoţiţi de muzică simfonică, ne-au transpus în atmosfera efervescentă a Micului Paris – cum era numită pe vremuri Capitala.

De Ziua Poeziei, pe porţile TNO, primăvara a intrat în Bucureşti braţ la braţ cu poezia…”

De la ora 19:00, în platourile TVR 2, Sala Alexandru Bocăneţ, a avut loc ediţia a IV-a a Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz, avându-i invitaţi pe câţiva dintre scriitorii contemporani cei mai reprezentativi ai poeziei din România: Andrei Bodiu, Gabriel Chifu, Florin Iaru, Nora Iuga, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Sántha Attila, Eugen Suciu, precum şi muzicienii Berti Barbera, John Betsch, Chris Dahlgren, Mike Godoroja & Blue Spirit, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Mircea Tiberian, Nadia Trohin. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu, Mike Godoroja, Florian Lungu.

Evenimentul a fost deschis de tânăra Nadia Trohin, care a cântat alături de Mircea Tiberian, John Betsch şi Chris Dahlgren. Mike Godoroja a punctat, după recital, că în platourile TVR 2 se află invitaţi de mare calibru, iar Dan Mircea Cipariu a urat „La mulţi ani!” tuturor, de Ziua Mondială a Poeziei. Acesta a mai precizat că, datorită sprijinului financiar din acest an, oferit de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, au fost realizate o serie de evenimente importante cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei: „11-Poezia Campioană la Galaţi”, eveniment coordonat de poeta Florina Zaharia, precum şi „Poezia faţă cu noile media”, „O felie de poezie” şi „Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz”.

Dan Mircea Cipariu a deschis Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz, invitând-o în scenă pe scriitoarea Nora Iuga, pe care a provocat-o să vorbească despre singurătate. „Singurătatea e în tine, chiar dacă eşti înconjurat de multe persoane. E necesară şi foarte frumoasă. (…) Toate lucrurile au o faţă şi un dos, când eşti tânăr le porţi pe faţă, iar când eşti în vârstă, pe dos.”

După Nora Iuga, pe scenă a urcat Ion Mureşan, „un scriitor care are puterea să electrizeze stadioane întregi”, a spus Dan Mircea Cipariu. Ion Mureşan a replicat că l-a impulsionat ce a spus Nora Iuga, pentru că „există, într-adevăr, singurătăţi tinere.” Următorul scriitor prezentat a fost Eugen Suciu, cel care, de curând, a publicat volumul „Motanul”, la Editura Cartea Românească. Lecturile celor trei scriitori au fost îndelung aplaudate de public şi amfitrioni.

După lectura celor trei invitaţi, au urmat Ioan Es. Pop, emotiv ca întotdeauna, care a citit poeme scrise şi publicate în urmă cu 29 de ani, Gabriel Chifu, care a vorbit despre câteva dintre proiectele pe care USR le are în derulare pentru a promova poezia, Andrei Bodiu, care a vorbit despre proiectul său de poezie selectat pentru Olimpiada Culturală de la Londra. „Eu am vândut o idee, iar ICR a preluat-o; va urma să fie materializată anul acesta sau în cel următor. Important e că ne întâlnim, că avem un dialog cu publicul de poezie, care există în toată lumea civilizată”, a precizat Andrei Bodiu.

Santha Attila a spus, în momentul de dinaintea lecturii că „ideea de poezie îi uneşte pe toţi creatorii”. Un moment special a fost momentul muzical oferit de Ionuţ-Bogdan Ştefănescu, care a cântat la flaut alături de Mike Godoroja& Blue Spirit.

Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz i-a adus în faţa publicului, la final, pe Florin Iaru şi pe Bogdan O. Popescu, tonici şi cu versuri dintre cele mai noi.

Evenimentul din platourile TVR 2 s-a încheiat cu recitaluri muzicale şi degustarea unei felii de tort poetic.

* Mai multe informaţii la pagina web: https://www.agentiadecarte.ro/2012/03/%E2%80%9Epoezia-fata-cu-noile-media%E2%80%9D-%E2%80%9Eo-felie-de-poezie%E2%80%9D-si-%E2%80%9Emaratonul-de-poezie-blues-si-jazz%E2%80%9D-in-cadrul-zilei-mondiale-a-poeziei/

Andra Rotaru

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508