spot_img

„Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene” de Angelo Mitchievici

La Editura Curtea Veche, în colecţia „Eseistică”, a apărut volumul „Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene” de Angelo Mitchievici.

“În ciuda apelului insistent la teorie, demersul lui Angelo Mitchievici este în primul rând istoric. El reia în amănunt, în acest prim volum, discuţiile din presa epocii şi dovedeşte astfel concret existenţa iniţială a unei „magme decadento-simboliste“, dar şi decantarea progresivă, mai ales după Primul Război Mondial, a simbolismului ca termen preferat, considerat mai substanţial şi mai fertil. Mi se pare cert însă că Angelo Mitchievici a vrut să demonstreze, şi cred că a reuşit magnific, faptul că această epocă, poate conceptual incertă, dar sigur importantă artistic, trebuie nu numai revalorificată astăzi, dar şi văzută la adevărata ei valoare, aceea de-a fi deschis din nou, după romantism, cultura română celei europene, chiar dacă deschiderea a fost una tardivă. Altfel spus, nu numai „neaoşismul“ trebuie acceptat ca un fapt de „creaţie românească“, ci şi aceste căutări, iniţial poate nesigure, precum decadentismul şi/sau simbolismul, pentru că au fost deschideri româneşti spre Europa.
Sorin Alexandrescu
Autor cu o certă înzestrare în câmpuri ştiinţifice convergente (istorie literară, istoria artelor, teoria literaturii, istoria culturii, comparatism literar şi cultural), Angelo Mitchievici oferă o cartografie detaliată a unui fenomen nu foarte mult frecventat de cercetările academice de la noi: decadentismul manifestat în contextul modernităţii româneşti. Decadentismul se dovedeşte o hârtie de turnesol foarte activă, un revelator care permite detectarea fără greş a amplasamentului unor autori în raport cu fenomenele modernizării societăţii româneşti. Astfel, atitudinea faţă de decadentism transcende perimetrul literaturii şi al artelor şi devine relevantă ca ideologie, ale cărei repercusiuni sunt detectabile într-un plan mai general.
Adriana Babeţi
Până la urmă, unde duce tot acest hăţiş de fire, unul mai „pitoresc şi mai melancolic“ decât altul? Decadenţa este recuperată, după o serie incredibil de nuanţată de disocieri, enumerări, descrieri şi treceri prin sitele criticii, ca un spaţiu bine definit. Un fel de teritoriu vast, aparent divers, dar în fond cu tradiţiile şi regulile lui stricte, cu amprenta lui specifică şi cu riscul manierizării, la fel ca oricare altul. Cine pătrunde în el e marcat definitiv şi definitoriu.” (Ioana Pârvulescu)

Angelo Mitchievici s-a născut la 5 noiembrie 1972, în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea. Este lector universitar în cadrul Facultăţii de Litere, Univer­sitatea „Ovidius“, Constanţa, unde ţine cursuri de literatură comparată. În anul 2008, a obţinut doctoratul în Filologie cu distincţia Summa cum laude la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Decadenţă şi decadentism în ­contextul modernităţii româneşti (sfârşitul secolului al XIX-lea, prima jumătate a secolului XX)“, teză coordonată de profesorul universitar Sorin Alexandrescu. A primit premiul revistei Cuvântul pe 2005 pentru volumul Explorări în comunismul românesc (vol. II, Polirom, 2005, coautori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir), premiul pentru debut al revistei Observator cultural pe anul 2007 cu Mateiu I. Caragiale — fizionomii decadente, premiul „Ion Cantacuzino“ al Uniunii Cineaştilor din România, Asociaţia Criticilor de Film, pe 2008, pentru profesionalismul întregii activităţii publicistice, ­premiul „Cartea anului 2009“ al USR — Filiala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri), Polirom, 2009.
Este membru al USR şi UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), cronicar de film şi redactor-asociat al revistei România ­literară, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext şi director al departamentului „Ideologie şi cultură“ din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc).
A colaborat la revistele România literară, Dilemateca, Dilema Veche, 22, Bucureştiul cultural, Lettre Internationale, Idei în dialog, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, Studii şi Cercetări de Istoria Artei,Cuvântul, Observator cultural, Observator (München), Transylvanian Review, Cultura, Luceafărul,Convorbiri literare, Apostrof, Caietele Echinox, Euresis – Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles, Transilvania, Steaua, Orizont, Interval, Vineri, Verso, Ex Ponto, Tomis, Vatra, Litere nouă, Alecart.
Este autor al volumelor Cinema (povestiri; Polirom, 2009), Mateiu I. Caragiale — fizionomii decadente (ICR, 2007), coautor al volu­melor Teodoreanu Reloaded (Art, 2011, coautor: Ioan Stanomir), Explorări în comunismul românesc (vol. III, Polirom, 2008, coautori: Paul Cernat, Ioan Stanomir), Explorări în comunismul românesc (vol. II, Polirom, 2005, coautori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir), Explorări în comunismul românesc (vol. I, Polirom, 2004, coautori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir), O lume dispărută, patru istorii personale urmate de un dialog cu Horia-Roman Patapievici (Polirom, 2004, co­autori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Horia-Roman Patapievici, Ioan Stanomir), În căutarea comunismului pierdut (Paralela 45, 2001, coautori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir), prezent în ­volumele colective Dincolo de propagandă: Un instrumentar istorico-politic al ­filmului românesc (Techno Media, 2011, coordonator volum: Viorella Manolache), Anatomia resentimentului (Curtea Veche Publishing, 2010, editor: Vladimir Tismăneanu),Spiritul critic la Cercul literar de la Sibiu (Accent, 2009, coordonator volum: Sanda Cordoş), T(z)ara noastră. Stereo­tipii şi prejudecăţi (ICR, 2007, coordonator volum: Ruxandra Cesereanu), Literaturi şi culturi locale (Editura Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, 2007, coordonator volum: Gheorghe Manolache), Comunism şi represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid naţional (Polirom, 2006, coordonator volum: Ruxandra Cesereanu), Balkan Cultural Identities (Ovidius University Press, 2006, edited by Adina Ciugureanu, Mihaela Irimia, Eduard Vlad), 40238 Tescani (Image, 2000, editor şi coautor: Mircea Cărtărescu), Ferestre ’98 (Aristarc, 1998, editor: Mircea Cărtărescu).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508