spot_img

Apel de ziua naţională a României

De curând, pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro am primit un apel făcut de regizorul Sorin Ilieşiu către Vasile Blaga, preşedintele Senatului; Roberta Anastase Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Emil Boc, Primul ministru al României prin care le cere să solicite Parlamentului şi Guvernului din Ungaria, precum şi reprezentanţilor minorităţii maghiare din România, să dea publicităţii o serie de declaraţii oficiale. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă despre ce declaraţii este vorba.

Domnului Vasile Blaga – Preşedintele Senatului
Doamnei Roberta Anastese – Preşedintele Camerei Deputaţilor
Domnului Emil Boc – Prim-ministru

Domnule Preşedinte al Senatului, Doamnă Preşedinte a Camerei Deputaţilor, Domnule
Prim-ministru,

(1) Chiar dacă marea unire a fost decisă prin voinţa populară exprimată democratic la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 – de peste o sută de mii de oameni printre care 1228 de delegaţi oficiali -, (2) chiar dacă Ungaria a semnat în 1920 şi în 1947 tratate de pace la Trianon şi la Paris care au recunoscut marea unire din 1 Decembrie, aceasta a fost contestată de statul ungar şi de lideri politici maghiari din Ungaria şi din România.

Nu au trecut decât câteva zeci de ani de la bestialele masacre antiromâneşti şi antievreieşti comise în Transilvania în 1940-1944 de regimul horthyst cu implicarea unei părţi a populaţiei maghiare locale. Până în prezent, cu toate că Ungaria face parte din Uniunea Europeană şi declară că îşi asumă valorile ei, nici statul maghiar şi nici reprezentanţii minorităţii maghiare din România nu au condamnat aceste bestiale masacre, nu şi-au exprimat regretul faţă de acestea.

Sper, domnule Blaga şi domnule Boc, că veţi da curs acestui apel cu sentimentul celor care s-au născut pe teritoriul smuls României şi cedat Ungariei horthyste prin Dictatul de la Viena impus în 1940 de Hitler la cererea lui Horthy.

„Cine îşi uită trecutul, e condamnat să-l repete” a spus filosoful spaniol Santayana.

În numele celor care s-au sacrificat pentru unirea Transilvaniei cu România şi pentru perpetuarea ei:

1). Vă cerem să solicitaţi parlamentului şi guvernului din Ungaria, precum şi reprezentanţilor minorităţii maghiare din România, să dea publicităţii cât mai curând posibil unor declaraţii oficiale: (a) de adoptare la nivel statal şi comunitar a unei politici de coexistenţă în Uniunea Eurpeană în spiritul respectării legitimităţii, legalităţii, valorilor civilizaţiei europene, toleranţei, creştinismului, antişovinismului şi antixenofobiei, (b) de dezavuare a contestării – de către lideri maghiari şi de către organizaţii guvernamentale sau non-guvernamentale din România şi Ungaria – a legitimităţii Tratatelor de pace semnate de Ungaria la Trianon în 1920 şi la Paris în 1947, precum şi a legitimităţii consecinţelor lor, (c) de dezavuare a acţiunilor cu conotaţie iredentistă şi revizionistă ale respectivilor lideri şi organizaţii, având ca posibil scop destrămarea teritorială a României după modelul Dictatului de la Viena din 1940, (d) de regret şi de dezavuare a masacrelor bestiale antiromâneşti înfăptuite în Transilvania în 1940-1944 de autorităţi maghiare horthyste cu implicarea unei părţi a populaţiei maghiare din Transilvania în localităţile Trăznea, Ip, Sărmaşu, Moisei, Nuşfalău, Cerişa, Marca, Breţcu, Mureşenii de Câmpie, Mihai Bravu, Ciumărna, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmăşd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireş, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiş, Şincai, Turda, Ozd, Gădălin.

2). Vă cerem să solicitaţi conducerii Uniunii Europene şi NATO, să ceară, solidar cu România, parlamentului şi guvernului Ungariei, precum şi reprezentanţilor minorităţii maghiare din România, să adopte cât mai curând posibil declaraţiile oficiale menţionate mai sus.

O pace durabilă în Transilvania şi în Uniunea Europeană este posibilă numai după adoptarea unor asemenea declaraţii în consens cu normele şi principiile Uniunii Europene.

Cu toate acestea, dl Laszlo Tokes, lider maghiar de cetăţenie română, vicepreşedintele Parlamentului European, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, a afirmat într-un comunicat din 15 Martie 2011: “La cea de a 90-a aniversare de la semnarea Tratatului de la Trianon – care a dus la ruperea naţiunii noastre – ne-am propus demararea unui proces de vindecare – Vindecarea Trianonului. (…) Acum a venit şi momentul înfăptuirii unităţii maghiare într-un spirit demn de secolul XXI, o unitate maghiară în Uniunea Europeană”.
Acest apel este datorat inclusiv faptului că unul dintre străbunii mei a fost avocatul Ioan Buteanu, lider al revoluţiei naţionale din Transilvania din 1848-1949 ucis prin spânzurare de colaboratorul lui Kossuth Lajos, maiorul Hatvani Imre, în 23 mai 1949.
Bunicul meu Vasile Mureşan urma să fie spânzurat în octombrie 1944 în centrul oraşului Baia-Mare împreună cu trei ierarhi ai bisericii greco-catolice, pentru activitate antihorthystă; din fericire, armata română a eliberat oraşul înainte de data prevăzută pentru spânzurare.
Tatăl meu, Victor Ilieşiu, a fost cenzurat şi hărţuit de autorităţile horthyste întrucât a fost preşedintele Asociaţiei “Şincai” a studenţilor români din Ardealul cedat, şi a fost responsabil al paginii “Grai şi suflet românesc” din ziarul Tribuna Ardealului din Cluj, în anii 1941-1944.

Sorin Ilieşiu – autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului, distins cu Diploma de Excelenţă şi Placheta “Personalitatea anului 2011 pentru o Românie Europeană”
http://www.gds.ong.ro/apel.htm
http://www.revista22.ro/apel-pentru-condamnarea-internationala-a-criminalitatii-si-nelegitimit-3326.html
http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/93087-Comunicat-de-pres-Asociaia-21-Decembrie-1989.html

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. Sorin Ilieşu e la înălţime. Alelul lui trebuie susţinut de toţi cetăţenii români, indiferent de naţionaliatatea lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508