spot_img

Reşiţa a deschis „Porţile Poeziei”

Timp de patru zile, peste 20 de poeţi din România şi 9 alte ţări (Japonia, Italia, Serbia, Spania, Muntenegru, Polonia, Grecia, Cipru, Macedonia) participă la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Porţile Poeziei”, care se desfăşoară în judeţul Caraş-Severin. Evenimentul reprezintă „un vis împlinit”, după cum a declarat iniţiatoarea acestuia, scriitoarea Liubiţa Raichici, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Caraş-Severin.

Această primă ediţie a reunit la Reşiţa nu mai puţin de 21 de poeţi din 10 ţări ale lumii, reprezentanţi importanţi ai poeziei contemporane. Deschiderea oficială a festivalului a avut loc luni, 30 mai, în Sala de şedinţe a Palatului Administrativ Caraş-Severin, fiind prezenţi atât poeţii participanţi cât şi importante personalităţi culturale şi nu numai. Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a fost cel care a ţinut cuvântul de deschidere şi a urat bun venit oaspeţilor. Sufletul evenimentului este, însă, scriitoarea Liubiţa Raichici. „Demersul organizării acestui festival nu îmi aparţine mie ci doamnei Raichici, iar realizarea a fost aprobată în Consiliu, prin vot, deci nu este meritul meu. Sperăm că această primă ediţie va fi începutul fericit al unui parcurs de excepţie, care va aduce aici nu numai poeţi importanţi din, sper eu, cât mai multe ţări, dar şi poezie de calitate”, a declarat Sorin Frunzăverde. „Nu văd nici un impediment pentru care judeţul Caraş-Severin nu ar putea, având în primul rând resurse umane, să facă şi istorie culturală. Slavă Domnului că ne-a ajutat să îndeplinim un vis”, a spus Liubiţa Raichici.

La deschiderea oficială au mai fost prezenţi, de asemenea, şi prefectul judeţului, Octavian Ţunea, cât şi consulul general al Serbiei – Lazăr Manojlovic, acesta din urmă ţinând să puncteze felul în care cele două naţiuni, cea română şi cea sârbă, sunt în comuniune de secole. „Este o onoare pentru mine că pot să vă salut astăzi, la deschiderea acestui festival. Minoritatea sârbă din această parte a României este foarte bine integrată şi acest festival este una dintre dovezi. Noi suntem vecini de secole”, a spus Manojlovic. Radmila Milentijevic, deşi reprezentantă a SUA la acest festival, a vorbit tot despre relaţia bună dintre sârbi şi români. „Am avut ocazia să vin acum patru ani în Reşiţa şi să îmi pot ajuta comunitatea de aici. Mă bucur să fiu prezentă şi acum, să vă salut şi să vă urez succes”.

Ediţie dedicată Japoniei

Prima ediţie a Festivalului „Porţile poeziei” a fost dedicată Japoniei, reprezentată de poeta Kayoko Yamasaki, o fina traducătoare din japoneză în sârbă şi invers, scriitoarea fiind stabilită de 30 de ani în Serbia, în Belgrad. „De curând, în Japonia s-a întâmplat o tragedie în primul rând umană. Cutremurul a venit şi a trecut, dar au rămas energiile nucleare, care nu trec uşor. Trebuie să ne gândim la asta şi să fim, în primul rând, mai sensibili, să ne schimbăm modul în care vedem viaţa. Limba poeziei este foarte importantă, în timp ce civilizaţia produce numai viteză, care accentuează producţia şi logica prea mult. Viaţa noastră este o taină şi pentru noi şi tocmai această taină ne face poeţi. Unii scriem poezie, dar vă garantez că toţi suntem poeţi şi nu ştim încă”, a spus poeta din Japonia.

Delegaţii de poeţi din ţări vecine

Prezenţi au fost şi doi poeţi din Grecia şi Cipru. „Mă bucur să fiu aici. Este prima dată când sunt în România. Vreau să vă spun că în Grecia noi vă iubim, ca şi pe bulgari şi toţi ceilalţi vecini ai noştri, ca pe nişte fraţi. Idealul schimbării, al unui trai frumos şi simplu cred că ne aduce pe toţi aproape”, a declarat Kleopatra Liberi, din Grecia. Şi Serbia este foarte bine reprezentată la acest festival, de către o delegaţie de câţiva poeţi. „Particip la schimburile culturale sârbo-române de 40 de ani şi mă impresionează că stăm efectiv unul lângă altul, în acest spaţiu, şi asta înseamnă că trebuie să facem poduri de toate felurile între noi. Cu această ocazie îi salut şi pe scriitorilor români cărora le-m publicat cărţi, printre care şi poetul Robert Şerban, dar şi marele scriitor Geo Bogza”, a spus sârbul Goran Dordevic. Din aceeaşi delegaţie mai fac parte şi Ljubica Zlatovic, Radomir Andric şi nu numai. Şi Spania este reprezentată la această primă ediţie de către poetul Alberto Garcia-Teresa. Ministerul Culturii din România şi-a trimis, de asemenea, reprezentantul, în persoana Luminiţei Constantin. „Eu sunt, comparativ cu dumneavoastră, dintr-o altă zonă. Eu mă ocup cu administrarea culturii în timp ce dumneavoastră faceţi cultură. Sper să îmi aduc şi eu aportul”. Prezent a fost şi consilierul personal al vicepremierului Marko Bela, Simona Tănăsescu.

Poeţii români, prezenţi la prima ediţie a festivalului

România a fost reprezentată de mai mulţi poeţi, printre care şi o delegaţie din Bucureşti, formată din preşedintele secţiei Poezie a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, Dan Mircea Cipariu, şi poeţii Andra Rotaru, Iulia Militaru şi Andrei Novac. „Într-o lume în care avem atâtea dictaturi, este o şansă să le poţi traversa prin artă. Numai arta are posibilitatea de a oferi o gimnastică a gândirii. Sunt bucuros că sunt la Reşiţa, la această primă ediţie, şi îmi doresc să particip şi la ediţia a 45-a şi să fiu atunci mai tânăr”, a spus şi scriitorul Dan Mircea Cipariu, publisher-ul AgenţiadeCarte, în deschiderea festivalului.

Recital de poezie şi muzică

Prima zi a fost încheiată printr-un recital de poezie care a avut loc la Palatul Culturii din Reşiţa. Evenimentul a fost presărat şi de intervenţii muzicale din partea elevilor Şcolii Populare de Artă, dar şi ai Liceului de Artă din localitate. Toţi poeţii invitaţi la festival au urcat pe scenă şi au citit mai multe poeme care, ulterior, au fost traduse în română. De altfel, poemele acestora pot fi citite atât în limba natală cât şi traduse în engleză într-o antologie lansată tot în prima zi de festival. Recitalul de poezie a fost încheiat de un moment de improvizaţie oferit de scriitorul şi managerul cultural Nicolae Dumitru Vlădulescu şi poetul Dan Mircea Cipariu.

Acest eveniment cultural nu ar fi putut avea loc fără aportul sponsorilor şi organizatorilor şi anume Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Caraş-Severin, Firma CEZ Group şi Fundaţia „Activity” pentru dezvoltare durabilă şi resurse umane Reşiţa. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al acestui eveniment.

Dorina CIOPLEA

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. Ma bucur ca in urbea noastra gri, pierduta de tranzitie printre dealuri si munti, nu s-a uitat de tot traditia poeziei… Ma bucura sa aflu ca Resita e inca „orasul cu poeti”, asa ca-n vremurile bune 😉

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508