spot_img

„M-am săturat de aspiratoarele de scame marca Liiceanu”

Alexandru Petria a trimis pe adresa redacţiei AgenţieideCarte.ro, un text acid despre confuziile care se fac între talent şi caracter, între inteligenţă şi perversitate. Redăm, integral, viziunea lui Alexandru Petria despre acestea, dar şi despre alte probleme acute ale intelectualităţii române:

Talentul nu se confundă cu caracterul, ca şi inteligenţa cu perversitatea. M-am săturat ca, în numele recunoaşterii talentului, să înghit pe nemestecate peroraţiile unor oameni care au ajuns să concureze în aptitudini cocotele sau să tac din respect pentru realizările lor profesionale. Inteligenţa lor dublată de talent şi înmiită de perversitate a ajuns să învenineze atmosfera intelectuală, aproape ca în anii ’90.

M-am săturat să-i văd pe cei care scriau despre „încremenirea în proiect”, şi aprobau formularea, încremeniţi chiar ei, şi să tac. M-am săturat de fiţele lor, de autosuficienţa cu care îi scuipă doctoral în cap pe cei care nu le cântă în strună.

M-am săturat de intelectualii care n-au potenţa să-şi recunoască greşelile evidente şi care nu conştientizează că aproape au compromis societatea civilă prin slugărnicie.

M-am săturat să asist la marginalizarea disidenţilor epocii comuniste, la condamnarea de operetă a comunismului. Câţi dizidenţi se mai află lângă ei, moşitorii memorabilei „încremeniri în proiect”? Nici unul. Pe când aceştia se întrec în conferinţe şi alte manifestări bugetofage, al căror singur rezultat este bătutul apei în piuă, un om care dezgroapă efectiv victimele Securităţii, mă refer la Marius Oprea, este împins pe o linie moartă.

M-am săturat de dictatura opiniilor pe care aceste personaje ar vrea-o, de parcă ar fi proprietarii adevărului absolut.

M-am săturat de oamenii ale căror principii s-au fixat doar în volanurile Mercedes-urilor şi în sinecuri.

Nu m-am săturat de Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Vasile Paraschiv şi Dorin Tudoran. De Majestatea Sa, Regele Mihai. Ei au rămas constanţi în verticalitate.

Dacă în anii ’90 eram sătul de Vadim Tudor, de Păunescu, de Eugen Barbu, de Popescu- Dumnezeu, lingăii lui Ceauşescu, acum sunt sătul de Gabriel Liiceanu & company, aspiratoarele de scame ale lui Băsescu. Venirea recentă în România a Hertei Müller a pus magistral reflectoarele pe rahatul de pe prăjitură.

Alexandru Petria

Articole recomandate

24 COMENTARII

  1. Felicitari, domnule Petria! Multi au acelasi sentiment ca dumneavoastra, dar nu stiu sa-l exprime. Eu unul atat doar pot spune> Si eu m-am saturat.

  2. Nu le zici rau.
    Doar daca-i mai face si cite un dus din cind in cind.
    Nu de alta, dar liiceanu stii ca se da cu unguent in fiecare dimineata.
    Si oricum, e bine sa fii spalat ca nu se stie niciodata cind ti se ofera ocazia sa pozezi in pula goala ptr vreun ziar quality, ca orice artist si intelectual rroman.

  3. Nu pot decat sa va dau dreptate… intrebarea este : Avem ce meritam ? si De ce avem doar ?
    Trocul a devenit o virtute in Romania…. De ce se preteaza unii la asta…doar pentru ” sa manance si gura mea o paine ?” Pacat….pacat…..Istoria nu uita ….. poate ca nimeni nu se mai gandeste la ea acum in zile ce rusinos le traim… dar daca frica de judecata divina nu mai inseamna nimic…. macar constiinta Istoriei sa-i opreasaca sa se prostitueze pentru un argint aruncat cu scarba si in batjocura din fuga masinii prezidentiale…. Mi-e rau de atata …… cuvinte … :((

  4. E un text-apel pe care probabil il citeste cu satisfactie si Adrian Marino, de acolo de Sus, si pe care l-as semna si eu oricand, indiferent de consecinte. Am mai spus, aproape la fel am gandit si am scris si eu, in urma cu cativa ani…

  5. Comentarii pe marginea acestui articol in reteaua Cititor de Proza>

    Comentariu publicat de Alexandru Petria cu 20 ore în urmă
    Ştergere comentariu Mersi Daniel.
    Comentariu publicat de Daniel Ionuţ Vasile cu 20 ore în urmă
    Ştergere comentariu Excelent articol, domnule Petria! Nu pot decât să vă felicit pentru ceea ce aţi scris.
    Comentariu publicat de Alexandru Petria cu 22 ore în urmă
    Ştergere comentariu Multumesc Vasilica. Da……
    Comentariu publicat de Vasilica Ilie cu 22 ore în urmă
    Ştergere comentariu Felicitari! Ai dat dovada de curaj si apreciez lucrul acesta!
    P.S. Daca, vreodata, vei fi privat de libertate, iti promit, ( protocolar! 🙂 ) ca iti voi aduce portocale si placinta cu branza si stafide, care imi iese, de minune! :)):))
    Comentariu publicat de Alexandru Petria cu 23 ore în urmă
    Ştergere comentariu Multumesc.
    Comentariu publicat de Constantin P. Popescu cu 23 ore în urmă
    Ştergere comentariu Felicitări pentru articol, d-le Petria, avem nevoie de exprimări ca ale dv. O voce, lângă altă voce, alături de alte voci, vor face până la urmă un cor care sigur va trebui să fie auzit acolo, sus.
    Comentariu publicat de Maria COZMA cu 11 ore în urmă
    Ştergere comentariu Va rog sa va concentrati asupra textului, nu aspra persoanelor, care fara îndoiala ne prezinta un tablou social unde intelectualul român, se pierde în amanunte. NU CRED ca urmatoarea teza nu intereseaza pe orice român :”M-am săturat de intelectualii care n-au potenţa să-şi recunoască greşelile evidente şi care nu conştientizează că aproape au compromis societatea civilă prin slugărnicie”
    Va multumesc !
    Comentariu publicat de IUGA NICOLAE cu 11 ore în urmă
    Ştergere comentariu Nu inteleg ce e cu supararea aceasta asa mare. Facem un incendiu dintr-un fapt minor. Si anume ca dl Liiceanu a stat de vorba cu dna aceea. Asta e supararea, ca nu a stat altcineva de vorba cu ea ? Ca altfel nu inteleg ce v-a casunat pe dl Liiceanu, ca doar acelasi a fost si inainte de discutie. Bun sau rau,
    Nu il cunosc pe dl Liiceanu, nu l-am vazut altfel decat la tv niciodata, iar dansul habar n-are de existenta mea minora si nici nu doresc sa il cunosc. Nici eu n-as bea o bere cu dansul. Dar nici nu cred ca fiindca a stat de vorba cu dna aceea trebuie sa sarim pe dansul fiindca nu a procedat in vremea cealalta cu eroism, etc. De nu vorbea dansul cu dna respectiva n-aveam nici o treaba cu dansul, nu ? Probabil nu are stofa de erou. De parca ceilalti, toti, fara exceptie au [avem] !
    Daca sunt alaturat dlui Liiceanu ma onoreaza si daca ma faceti martoaga, cu toate ca eu ziceam gloaba, [nu martoaga] si nici nu ma refeream la cineva anume, cum faceti dvs. Dadeam doar un exemplu intuind ca unii pricep numai ce vad, imaginativul, abstractul nefiindu-le la indemana. Dar, ma rog, de la „inaltimea” de la care vorbiti va puteti permite, ca un veritabil om de cultura ce va aflati.sa minimalizati un om ca dl Liiceanu. De mine nici nu mai incape vorba.
    Comentariu publicat de Daniel Ionuţ Vasile cu 12 ore în urmă
    Ştergere comentariu Este remarcabil comicul acestei situaţii: nişte „neica nimeni”, ca să folosesc expresia inoportună a anumitor comentatori, îi atribuie o atare condiţie unui coleg de site – Alexandru Petria, publicist şi scriitor –, refuzându-i astfel dreptul de a avea o părere. Dacă aceşti „neica nimeni” consideră că oamenilor de rând nu le este îngăduit să îşi exprime opiniile, atunci ar trebui să se abţină ei înşişi să comenteze.
    Din câte îmi amintesc, am convenit cu toţii că pe acest site nu vom permite astfel de insulte.
    Comentariu publicat de Mircea Draganescu cu 13 ore în urmă
    Ştergere comentariu ”…,trebuie să acceptăm că o fi fost într-o situație….” este lamentabil domnule Iuga Nicolae să aduceți în discuție un astfel de ” argument ”. Imperativul categoric a lui Kant spune cu totul și cu totul altceva,iar domnii în discuție erau cel puțin familiarizați cu filosofia germană. Marele dumnealor merit teoretic, cel referitor la ” încremenirea în proiect ”, văd că funcționează perfect și în ceea ce îi privește.Proiectul avantajelor personale, al marginalizării celor incomozi și al promovării proprii, fiind singurul lor ideal.
    Comentariu publicat de Nick sAVA cu 13 ore în urmă
    Ştergere comentariu Domnule Petria,

    eu stiu cine este Gabriel Liiceanu. Stiu cine sunt si Plesu, Cartarescu, Patapievici, Mihaies, Tismaneanu – deci, „et compania”. Al naibi sa fiu daca stiu cine este Alexandru Petria…

    Credeam ca va manifestati „saturatia” sub impresia celor spuse de dna Herta Muller. Da, ea era in masura sa ii spuna lui Liiceanu in fata „nu va acuz, dar nu va pot admira” – si doar din punctul de vedere a celui care, indraznind, se plinge de cei multi care „au supravietuit… prin cultura”. Or, persoane care au stat alaturi de cei „neacuzati”, dar deloc admirati pentru pasivitatea lor sunt absolut toti cei ce isi pemit azi sa ii acuze pe respectivii. Da, si eu, care ma rezistam de numai in acei ani citind, scriind, pictind si, in general, vazindu-mi anonim de mica mea viata. Pentru asta voi da vreodata socoteala. Sau nu.

    Dar sa vina azi, ma iertati, un neica nimeni ca sa puna la indoiala contributia absolut valoroasa a „aspiratoarelor de scame”, este deja lipsa de masura. De ce asta – doar pentru ca Liiceanu nu il injura pe Basescu, in timp ce ipochimenii nu il pot inghiti? Ei au alti „oameni de cultura” pe placul lor: un Mircea Badea, un Ciuvica, un Stan, un Sorin Rosca Stanescu, un Nistorescu…
    Ei, acuzatorii, „aspira scamele” de pe alte spinari: a lui Ponta, a lui Geoana, a lui Iliescu si Nastase, a lui Antonescu… Fara macar a aduce o frintura din contributia culturala a celor pe care ii critica!

    Dle Iuga, ma bucur ca va recunoasteti in postura de mirtoaga, alaturi de Liiceanu. Eu, la revolutie, am fost pentru prima data pus in situatia de a refuza aceasta postura – şi de atunci nu o mai accept. Chiar daca deranjez pe multi prin cele spuse de mine. Pentru ca le spun in fata, in public. Pentru greselile mele, voi da seama.
    Comentariu publicat de IUGA NICOLAE cu 16 ore în urmă
    Ştergere comentariu Nu sunt impaciuitoristul de serviciu si dintre argumentele care mi-ar da dreptul sa scot o vorba din gura nu ma pot lauda decat cu spriritul nativ, [dar si oarecum cultivat] de observatie, cu un perete de carti citite, cu un infim talent in ale cuvintelor si cu cei 63 de ani de cand fac umbra Pamantului, [desi stiu, si chiar eu afirm adeseori ca varsta nu e un argument] dar trebuie sa va spun ca, in viata, suntem de toate, si mata [pisica], si tigru si randunica si cioara si armasar si gloaba. Asa incat, dl Liiceanu fiind si dansul in ultima analiza, om, trebuie sa acceptam ca o fi fost intr-o situatie si cum ziceti unii si cum ziceti ceilalti.
    Important e ca exista si dansul si dl Plesu si dl H.R. Patapievici, si inca vreo doi-trei-cinci. Sunt sigur ca expresia lui Isus Hristos precum ca nimeni nu e profet in tara lui e adevarata.
    Comentariu publicat de maria sava cu 16 ore în urmă
    Ştergere comentariu Domnule Petria, cu tot respectul, vă spun: dacă cel care ar fi scris aceste rânduri s-ar fi numit Radu Filipescu, ori Paul Goma, ori…îi pot număra pe degetele de la o mână, aş fi zis da, are dreptate şi aş fi rămas pe gânduri. Indiferent ce spuneţi şi scrieţi dumneavoastră, domnul Gabriel Liiceanu a făcut cultură în această ţară. Ne cam grăbim la dat cu piatra fără să avem statura necesară. În general nu agreez aceste înfierări colective, iar în ceea ce-l priveşte pe Gabriel Liiceanu daţi-mi un nume cu care să-l înlocuim. În concluzie, intelectualii pe care-i dorim ca modele nu există decât cu mici excepţii, aşa cum spuneam, limitaţi la aproape numărul degetelor de la o mână. Şi încă ceva: pe ăştia îi destestăm cel mai tare, mai ales la umbra anonimatului. Citiţi comentariile de pe RL la subsolul interviului cu Paul Goma şi-o să vă lămuriţi ce popor curat suntem:
    http://www.romanialibera.ro/arte/oameni/paul-goma-nu-sunt-roman-daca-plesita-e-roman-202240.html
    Comentariu publicat de Alexandru Petria cu 20 ore în urmă
    Ştergere comentariu Astept sa-si recunoasca greselile…
    Comentariu publicat de Maria COZMA cu 20 ore în urmă
    Ştergere comentariu Acei intelectuali care „n-au potenţa să-şi recunoască greşelile evidente” nu sunt intelectuali, ci ceea ce Friedrich Wilhelm Nietzsche prevedea înafara „supraomului” sau: „o maimuță”. Si totusi în astfel de vremuri, când România este devorata de acelasi vierme, fără să mai socotească cât i-a mai ramas din frunza codrului de mătase, consider ca oameni ca dl. Liiceanu si-au depășit statutul de „maimuță” si tind către a deveni acei intelectuali asteptați de cultura noastră.

    Cu respect,
    de la Paris, Maria Cozma

  6. Multe multumiri pentru comentariul cel mai haios pe care l-am primit in viata mea>

    Comentariu publicat de Vasilica Ilie cu 22 ore în urmă
    Felicitari! Ai dat dovada de curaj si apreciez lucrul acesta!
    P.S. Daca, vreodata, vei fi privat de libertate, iti promit, ( protocolar! ) ca iti voi aduce portocale si placinta cu branza si stafide, care imi iese, de minune! ):))

  7. Daca nu m-as fi aflat in seara conferintei in Sala Ateneului Roman, poate le-as fi dat dreptate lui L., M. sau C. …dar asa nu pot decat sa ma alatur, in mare masura, acestei opinii.
    Si ce d-na Cozma, oamenii obisnuiti, preocupati de ce se intampla in jurul lor, de moralitatea si caracterul celor care au pretentia de a se impune ca lideri culturali nu pot avea o opinie justa? sau adevaruri se pot rosti numai de la tribuna?!
    nu da nimeni cu piatra, dar nici „aplaudaci” nu suntem cum spunea Dl Cartarescu despre majoritatea celor care au aprobat cu aplauze sinceritatea ( jucata, spune dl Liiceanu …ma indoiesc) autoarei. In sala s-au aflat amici de-ai mei, arhitecti, profesori de istorie, artisti plastici etc, oameni sensibili, cu lecturi consistente, inteligenti si talentati, tineri cu bun simt si simturi bune…talentul si inteligenta nu da si masura caracterului unui om si acesta lucru s-a probat de-atatea ori de-a lungul timpului.
    Daca cineva merita a fi felicitat pentru curaj, atunci acesta este interlocutorul, invitatul d-lui Liiceanu la Ateneu, adica Herta Muler, care, are capul pe umeri, mai mult decat pentru ai ploua in gatlej…
    In fine ar fi multe de adaugat…imi pare rau ca n-am scris un articol imediat dupa ce-am iesit de la conferinta…am tot asteptat de la …un Paul Goma, de la un Radu Filipescu o „contraoferta” la cometariile celor care s-au simtit direct vizati de incapatanerea castigatoarei premiului Nobel de a nu le gadila orgoliul cu ce ar fi vrut ei sa auda :)…n-au aparut, decat timid 🙂

    Anonim sau nu, nici nu conteaza. nu trebuie sa am un nume ca sa pot spune ce gandesc. puteti sa-mi spuneti Nea Mazare din capu satului…

  8. trist de adevarat …resimtit la nivelul civilizatiei de azi…mai ales ca sub toate titulaturile politice care ne-au condus, ca gloata, s-au regasit, sarite ca puricii in frunte, perversitatea asociata cu lipsa de caracter intitulate inteligenta si talent si nu numai, cu toate nenorocirile care au decurs de aici…

  9. O luare de pozitie tot despre Liiceanu herta-muller-despre-falsa-disidenta-a-intelectualilor-tip-plesu-sau-liiceanu

  10. io m-am saturat de discursul desfiintator pricinuit de idiosicrazii personale.
    aveti dreptate 110% cand oferiti caractere morale ca Paul Goma, Doina Cornea, regele Mihai.
    Ce ne facem insa cu valoarea lor culturala? Paul Goma nu este un mare scriitor, la fel Doina Cornea. Cat despre rege, aspectul sau comisiv de dupa ’89 nu iese foarte mult din recuperarea patrimoniului.

    Ce transmitem generatiilor noastre, sub aspect cultural, in afara unor razboaie fara miza?

  11. Eu cred ca pare mai degraba aceasta notiza de mai sus, un buzarai der stanga, o incercare de deruta „pseudo-intelectuala” care incape intr-un pahar de Schnaps. Povestea cu Herta sau cu alte „entitati” care au ajuns „sus” datorita „grupurilor de ajutor din stanga scriitorilor germani”, intereseaza statistic. Poate ca veti incerca sa-mi contraargumentati cu urmatorul exemplu, cu Adam M. Nici aici nu functioneaza. Polonia nu era Romania anilor 1989, nici Cehia, nici Ungaria. Romania era un amalgam de lasitate si plictiseala bolnavicioasa. O tara a pactizarii si fricii. Miscarile muncitoresti au fost extrem de palide si usor de blocat tocmai insusirilor generale enumerate mai sus. Daca Solidaritatea nu ar fi fost asa de unita, n-ar fi existat nici intelectuali precum Adam M. sau in Chehia, intelectualii n-ar fi putut fi atat de vocali si vizuali. Noi, aproape in majoritate, ne-am turnat reciproc, Romania fiind tara cu cei mai multi colaboratori ai fortelor represive, procentual, de dupa Cortina… Iar Romania actuala ar fi fost tot comunista, daca n-ar fi existat o Timisoara in 1989…

    A fost Herta o disidenta? Daca cineva imi aduce un singur argument lucid, ii strang mana cu mare stima. Dar eu cunosc o alta fata a societatii minoritatii germane incomparabil mai pactizanta cu regimul comunist decat cea maghiara. Intelectuali germani care au facut disidenta, au fost putini. De pana-n cinci. O mana de oameni. Si acestia au suferit, ingenunchiati de teroarea comunista. Alaturi de elitele romanesti, infinit mai numeroase, dar si ele arestate.Un exemplu ar fi poetul Aichelburg, plecat dintre noi in anul 1996 intr-un concediu andaluz. Care a avut mult mai multa stralucire intelectuala decat Herta, dar care n-a fregventat aceleasi „gasti intelectuale provinciale”… Si care a facut parte din „Lotul Noica”.

    Intelectualii romani ramasi in libertate dupa 1948, in marea lor majoritate au pactizat voluntar cu sistemul bolsevic, de-a valma: poeti, critici, jurnalisti, scriitori, actori, cantareti. Unii mai vulgar, altii mai retinut.

    A existat insa si o felie a intelectualilor care s-au retinut prin a linge public” si vocal. Care n-au scris comentarii „emotionant-evocatoare”, care nu s-au prostituat recitand, cantand, omagiing ca vuvuzelele. Acestia au fost insa primii si cei mai vocali dupa ce lovitura de stat iliesciana a incercat sa sugrume Romania intr-o noua noapte siberiana. Nu toti insa au avut puterea lui Goma sau Filipescu sa se desprinda, strigand. Dar si strigatele acestora au fost imediat acoperite de harmalaia intelectualilor delatori, care acum, in ultimii 20 ani incerca sa ne spele creierele cu disertatiile lor blasfemiatoare despre un trecut pe care l-am trait o buna parte dintre noi si de care cred ca nu ne mai aducem aminte. Au fost „oamenii de bine” de la mineriade, care scriau si incitau la ura proletara. Aceste voci grave, de „docti-deontologi”, isi acopera trecutul atacand. Dar vai, habar n-au ce s-a intamplat cu adevarat, imediat dupa ce „Soarele” era votat cu sprijinul tancurilor si comisarilor sovietici pe care i-am avut, fara voia noastra. O parte dintre ei, cam de varsta mea, au fost marii pactizanti, „oamenii noi” , stiitori de toate si de nimic. Care cenzurau, care se ridicau in sedintele: de pionieri, de utemisti, de membri pmr si care votau ca tu sa fi exclus din scoala, sa fi arestat sau alungat din casa ta, care te anchetau, te bateau, iti ascultau intimitatea fiintei. Ii vedeai recitand fara oprire precum apa care gurge intr-un wc-u public, ode interminabile confectionate „mestesugit” de alti viermi. Toti tarandu-si huidumele in ritmurile imnurilor proletare.

    Avea dreptate autorul „Apelului catre Lichele” care imediat dupa ce hoardele bolsevice infrangeau poporul cu sprijinul armatei poponare”, a televiziunilor libere si a altor organisme ola comanda carora Lichelele executau ordinele telefonice ale FSN-ului kgb-ist. Pai cum sa nu, lichelele ataca si acum in haita. Lichelele au pus mana pe Romania actuala si o manipuleaza. O alta forma de „noapte”, de aruncare inapoi in Timp. Sunt viermii care asteapta resturile care li se vor arunca dupa ce virtualul parastas se va termina.

    Zidurile acestei istorii labirintice se vor darama insa prin presiunea timpului. „Sistemul” constrit cu migala dupa celebra sedinta CPUN, in care omul cu zambet tamp, anunta ca nu admite ” sa i se puna sula-n coaste”, se prabuseste. Speram ca impreuna cu partea fatarnica a „elitei” de mucava. A fanaticilor bolsevismului infractional.

    Si o generatie de „autentici” vor avea atunci puterea si curajul sa priveaca cu responsabilitate la mizeriile trecutului romanesc, evitand un nou experiment precum cel pe care holera bolsevismului aproape ca-l reusise… Acela al reeducarii incepute la Pitesti cu alti tortionari si caralii….

    Si atunci vom incerca sa ne obisnuim sa ramanem cu ochii deschisi…

    Va trebui sa ramanem cu ochii deschisi. Pentru Noi, si generatiile viitoare..

  12. Herta Muller, pe care am avut onoarea să o cunosc – într-o perioadă când era doar femeia frumoasă de lângă Richard Wagner, a confiat, doar, bomboana de pe colivă, în acel dialog cu un Pleşu, slugarnic şi unsuros. Indignarea domniei sale n-a putut străpunge acel dispreţ rece, „nemţesc”, faţă de interlocutor (alt aspirator de scame), nici buna educaţie primită în Niţchidorf – şi ştiu despre asta, pentru că mi-am petrecut parte din vacanţele de vară la 1,5 km de centrul comunei în care s-a născut, şi-a copilărit, scriitoarea. Altfel ar fi fost mult mai dură, şi mai directă. Liiceanu şi Pleşu, un cuplu „comic-filozofist”, sunt de luat în seamă, şi devin interesanţi, doar atunci când ne povestesc despre ce le mai spunea Noica, la Păltiniş. Cât despre Noica, şi slăbiciunile sale, poate ar trebui citite şi jurnalele Sandei Stolojan, plus cele ale Monicăi Lovinescu, precum şi cele ale lui Paul Goma! Plus modul în care „securitatea” a rezolvat acea „neputinţă de a închide cercul”.

    P.S. La mulţi ani, domnule Petria!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508