Ceramica din Transilvania- tradiţie, artă şi modernitate

aug. 30th, 2010 | By | Category: Eveniment

Sâmbătă, 4 septembrie 2010, ora 17:00, la Casa Artelor (Piaţa Mică nr. 21, Sibiu), va avea loc vernisajul expoziţiei “Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI”. Evenimentul valorifică expoziţional nu doar colecţia Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, care cuprinde cea mai completă şi valoroasă colecţie de ceramică (4.000 de piese), alcătuită din donaţii şi achiziţii realizate de Ulbrich Joszef, Karl Erwin Ulbrich, Mathias Speck, Johann Miess, Martin Reschner, Franz Zimmerman, Friedrich Teutsch, Julius Bielz, Misch Orend, Wilhelm Richter, Hedwiga Ruşdea, Carl Engber, ci şi piese reprezentative care aparţin muzeelor din ţară şi colecţiilor private. Evenimentul este organizat de Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA- Sibiu.

În cadrul vernisajului vor fi prezentate şi volumele „Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania”, versiunile română şi germană, pregătite editorial şi tipărite la Tipografia Honterus, care constituie rezultatul celei mai recente colaborări dintre cei doi autori, Karla Roşca şi Horst Klusch, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania. Volumul “Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania”, în cele 120 de pagini cât însumează partea ştiinţifică a lucrării, a fost structurat în 18 capitole ce prezintă olăritul din Transilvania, meşteşug prin care pământul, apa şi focul prind viaţă în mâinile creatorilor.

Primul capitol este dedicat prezentării istoriei şi evoluţiei meşteşugului ceramicii în Transilvania. Urmează ilustrarea caracteristicilor ceramicii nesmălţuite şi a celei smălţuite şi istoria habanilor, purtători ai unei tehnologii superioare de producere a ceramicii şi ai unei ornamentici caracteristice Europei centrale şi de vest, stabiliţi pe teritoriul Transilvaniei – în 5 subcapitole, ne sunt menţionate regulamentele olarilor habani, procedeele de obţinere a faianţei, formele şi trăsăturile stilistice caracteristice vaselor produse de habanii stabiliţi la Vinţu de Jos. Într-un capitol mai amplu ne este prezentată ceramica pictată cu cornul, specifică zonei Sibiu, produsă de-a lungul multor secole de olarii sibieni. Sunt consemnate regulamentele olarilor sibieni din diferite perioade istorice, listele cu cei peste 452 maeştrii, calfele şi ucenicii sibieni ce au practicat acest meşteşug în secolele 17-19.

Cele mai renumite centre ceramice din Transilvania sunt amintite separat, în capitole distincte, astfel: Drăuşeni– caracteristică ceramica pictată cu pensula, Chirpăr – ceramică cu „brâie” aplicate, Saschiz – ceramică în albastru de cobalt, Ţara Bârsei – ceramică pictată cu nuanţe de albastru pe angobă albă, Turda – ceramică cu decor policrom pe angobă albă, zona secuimii (Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc) – ceramică ornamentată cu verde, maro şi galben pe angobă albă, Ocna Sibiului – zonă în care s-a dezvoltat ceramica post-habană. Ultimul capitol este destinat prezentării ceramicii fine produsă în manufacturile de la Batiz, Cluj, Gurghiu, Sibiu şi Braşov.

Volumul se încheie cu lista localităţilor din Transilvania indicate în lucrare, în limbile română, germană şi maghiară, cu o bogată bibliografie de specialitate, cu lista muzeelor şi colecţiilor din care provin piesele ceramice prezentate de autori în catalog şi colaboratorii care au fotografiat piesele.

O menţiune specială trebuie făcută în ceea ce priveşte ilustraţia. Sunt reproduse 560 obiecte ceramice, fiecare având indicată categoria din care face parte, anul când a fost produsă (acolo unde se cunoaşte acest lucru), dimensiunea, colecţia din care aparţine, numărul de inventar sau alte date particulare de identificare.

Planşe color, de o calitate grafică excepţională, completează şi aduc argumente concrete pentru întreg repertoriul tipologic, morfologic şi stilistic specific fiecărui centru de olărit din Transilvania, prezentat în paginile catalogului.

Ceramica decorativă transilvăneană a trezit interesul specialiştilor, colecţionarilor şi pasionaţilor de artă, în special datorită frumuseţii şi originalităţii ei, fiind un subiect central, frecvent întâlnit în cadrul simpozioanelor internaţionale. Graţie splendorii sale, ceramica decorativă este întâlnită în întreaga Europă.

Pentru elaboarea expoziţiei “Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI” s-a colaborat la nivel ştiinţific cu o serie de muzee şi instituţii de cultură din ţară şi străinătate: Muzeul Naţional Brukenthal; Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”, Sibiu; Muzeul Judeţean Mureş- Secţia de Etnografie şi Artă Populară; Muzeul Ţării Făgăraşului „Valeriu Literat”, Făgăraş; Muzeul Municipal Mediaş; Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca; Muzeul Etnografic din Răşinari, Sibiu; Muzeul Bavarez din München, Germania; Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania; Biserica Reformată din Ocna Sibiului; Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia şi colecţii private, fiecare contribuind cu piese valoroase, fotografii, idei şi documente  pentru completarea tematicii.

Unică prin dezvăluirea secretului de producţie şi a evoluţiei ornamentelor de-a lungul timpului, expoziţia urmăreşte, deopotrivă, prezentarea vaselor, nu doar ca obiecte de artă, ci şi ca obiecte uzuale, de ambientare a interiorului contemporan, sugerând oportunitatea unui studiu comparativ referitor la tipologia şi specificitatea ceramicii în întreg spaţiul european.

Alături de expoziţia de ceramică veche va avea loc şi vernisajul expoziţiei de ceramică contemporană, cu vânzare „Arta meşterului Leş Gabor. Olarul combină caracteristici decorative, formale şi tehnice aparţinând prestigioaselor centre transilvănene (Baia Mare, Baia Sprie, Vama, Satu Nou, Bistriţa, Marpod, Chirpăr, Drăuşeni, Ţara Bârsei), criteriul de bază urmărit fiind cel estetic.

Organizatorii au pregătit o serie de surprize atât pentru cei mici, care vor putea asista la o demonstraţie de măiestrie în arta prelucrării lutului la roata olarului şi a pictării vaselor, dar şi pentru cei mari care vor putea achiziţiona piese de ceramică contemporane.

Expoziţia este deschisă publicului până în data de 28 noiembrie 2010, de marţi până duminică, între orele 10-18 (septembrie) şi 9-17 (octombrie-noiembrie).

Număr de vizualizări :2401


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro