spot_img

“Ajutaţi-ne să oprim înmulţirea scriitorilor!”

Cu toţii ştim că înainte de 1989 se dărâmau case şi biserici, iar în locul lor se construiau blocuri muncitoreşti şi hale industriale. Limitarea spaţiului de locuit i-a forţat pe mulţi stăpâni de animale să-şi abandoneze patrupedele. Efectul? Câinii vagabonzi, câtă frunză, câtă iarbă, şi-au pierdut rostul. Nu au mai avut ce stăpân să păzească, şi-au pierdut identitatea, nu au mai fost de folos nimănui. Dacă, potrivit normelor Uniunii Europene, este interzisă eutanasierea căţeilor vagabonzi, în locul acestei „pedepse capitale” aprobându-se sterilizarea şi castrarea lor, ce se poate întâmpla dacă, în locul câinilor vagabonzi, ne-am imagina că e vorba de scriitori cărora li se asigură pe zi ce trece un spaţiu cultural mobilat cu lipsă de reguli şi de contracte respectate bilateral, cu lipsă de transparenţă şi criterii în cadrul proiectelor culturale, cu lipsuri tot mai mari financiare, cu disponibilizările locurilor de muncă?

Poate că scriitorul sau artistul în general nu seamănă cu un patruped, dar, cu siguranţă, e tratat de multe ori la fel. Asupra lui, pentru că nu se pot aplica legile sterilizării la propriu!, s-au pus cele mai discreţionare taxe şi impozite. Astfel, artistul a fost trasformat dintr-o fiinţă cât de cât independentă financiar, într-o fiinţă dependentă financiar de politicile de azi pe mâine ale statului român şi ale conducătorilor lui. Intelectualul e obligat să depindă  tot mai mult de un stăpân pentru a supravieţui!

Despre supravieţuire e vorba în recentul caz disperat al scriitoarei Angela Furtună, obligată de disponibilizarea aprobată de Guvernul Boc să recurgă la unul dintre cele mai radicale gesturi, şi anume greva foamei. Spre deosebire de sufletele patrupede, scriitorii şi artiştii nu muşcă şi nu transmit asupra “stăpânului executiv”  turbarea, deşi, judecând fără patimă, guvernanţii parcă vor să iasă în evidenţă prin “turbare legislativă şi economică”.

În aceste zile de turbare politică, revistei “Bucovina literară” i s-a adus la cunoştinţă noua “organigramă” a Consiliului Judeţean Suceava: „se desfiinţează Compartimentul «Bucovina literară», atribuţiile acestuia urmând a fi preluate de către Biblioteca „I.G. Sbiera» Suceava”. Adică, se desfiinţează întreaga echipă redacţională, alcătuită din nume importante ale realităţii literare actuale româneşti, precum şi din nume notabile de la Chişinău şi Cernăuţi, pentru a deveni “o foaie de pripas pe lângă instituţia Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava”, cum a scris pe blogul său jurnalistul şi scriitorul Liviu Clement.

Dacă sloganul din mai anul curent al Asociaţiei „Milioane de Prieteni”, cu un proiect în vederea opririi eutanasierii câinilor vagabonzi, era „Ajutaţi-ne să oprim înmulţirea câinilor“, pare tot mai clar că sloganul folosit de guvernanţi pentru distrugerea culturii vii româneşti sună chiar aşa: “Ajutaţi-ne să oprim înmulţirea scriitorilor!”. Adică, cum a scris şi Cornelia Maria Savu în editorialul publicat săptămâna trecută de AgenţiadeCarte.ro, “La cultură, fix pe dos!”, gesturile civice de normalitate sunt interpretate şi ne sunt folosite împotrivă!

Andra ROTARU

Articole recomandate

12 COMENTARII

  1. @) Andra Rotaru

    Binevenit articolul, ca si altele pe aceeasi tema publicate in ultima vreme – chiar si eu am pacatuit -, sa vedem insa daca nu cumva „ciinii latra, caravana (guvernamentala, locala, regionala” trece! Nu doar Bucovina Literara este in pericol, ci o multime de alte reviste, muzee, teatre etc din subordinea autoritatilor de la fata locului care, prin boccia ordonanat, au fost „eliberate” de corvezile culturale… Bun, dar macar sa murim latrind! Poate si muscind?

  2. Pina a vorbi de atacul la cultura, trebuie sa vorbim despre dramele individuale din jurul unei penibile bucati de piine…! Cultura nationala o fac niste desculti, pe cind friiele istoriei le tin in mina niste potlogari care si-au adjudecat tot aerul respirabil, solul si subsolul. Dar ca de fiecare data, coeziunea intelectuala se va reduce la acelasi slagar: Bine ca pe ulita mea e soare, deocamdata…! Uniunile de creatie, niste sindicate in fond, prin conducerile lor, se rezuma la a da comunicate despre succesele culturii noastre in exterior, in timp ce in interior sint masacrate moralitatea si demintatea….! Propun o greva totala a artistilor romani, scriitori, muzicieni, actori, pictori, sculptori, dansatori care sa nu mai presteze sub nici o forma o luna in Romania! Poate nu o sa aiba efect, dar macar avem un punct de vedere coerent! Voi formula, in aceste zile, textul care sa anime aceasta actiune si il voi trimite in toate zarile!

  3. Îţi mulţumim că ne ai în vizor, draga Andra!
    Altfel, ma simt obligat să fac aici o necesară precizare: pe blog am preluat (spre spornică diseminare şi pe această cale) un articol (aşadar, cel din care citezi) preluat din cotidianul „Crai nou” din Suceava şi semnat de redactorul-şef al revistei „Bucovina literară”, poetul şi publicistul Ion Beldeanu: http://mediaclement.wordpress.com/2010/08/06/e-nevoie-sa-moara-si-„bucovina-literara”/
    Menţionez şi că, ulterior, am adăugat şi un alt text publicat de „Crai nou”, pe acelaşi subiect, semnat de această de Nicolae Cârlan, unul dintre redactorii „Bucovinei literare”:
    http://mediaclement.wordpress.com/2010/08/08/de-ce-„bucovina-literara”/
    Cu plus de mulţumiri,
    LD Clement

  4. Dar, ca idee nu aveti impresia ca sunt foarte multe reviste literare si prea putina literatura?

  5. @) Acum

    Da, sint prea multe reviste literare, prea multi scriitori, e invazie de filosofi, au incepout sa prisoseasca si profesorii & medicii, dar vorba presedintelui iubit, lipsesc tinichigii si chelnerii!
    Acum, insa, lasind gluma, nu cred ca sint prea multe reviste, in interbelic erau si mai multe si nu cred ca era vreun rau in asta! De unde ar putea sa apara literatura aia, care e prea putina, daca dispar pina si aceste mici „ateliere” care sint revistele.

  6. Acum,
    …mi se pare esenţial să ne spui care va fi fiind literatura pe care o aştepţi dumneata, iar dintre cei care citim – unii mai şi comentăm – aici vor fi poate măcar câţiva care să încerce să o scrie, dacă vor considera că merită încercarea. Pentru început, vor publica eşantioane în vreo revistă, dacă vor încăpea acolo, dacă vor fi primiţi cu experimentele lor, dacă nu cumva atunci vor fi deja prea puţine reviste… Chiar aşa, care este Literatura la care te gândeşti? Sau în ce revistă vei fi citit despre ea? (Abia aştept să fiu chiar eu primul care va scrie Literatura aceea; deja mi-e ciudă că mi-am dezvăluit aici visul, de faţă cu Andra Rotaru, cu Adrian Alui Gheorghe, cu Liviu Antonesei, chiar şi cu Irena Daiana, pe care n-o cunosc, dar pe care o visez cum visează şi ea!)

  7. Săraca cultură

    De-a lungul timpurilor mai vechi (nu foarte vechi) şi mai noi (chiar foarte noi), am avut argumente mai mult decât suficiente că cultura este o mare povară. Cel mai recent, un exemplu ni l-au oferit administraţiile silite să taie coada mâţei, ca curentul din bugete să nu mai usture aşa de rău. La municipiu (Suceava), încă până să sloboadă Guvernul instrucţiuni de folosit briceagul aşa-zisei reforme, primarul deja ştia cu ce va începe: să radă direcţia de cultură (prevăzută acum 3 ani cu vreo 30 de slujbaşi) ce nici n-apucase să se înfiinţeze. La judeţ, conform datelor comunicate oficial (restul lumii tace, de frica cuţitului), operaţia a fost destul de simplă şi curată, fără curgere de mult sânge: s-au tăiat doar 45 de oameni. Puţină aritmetică arată însă că, dintre aceştia, 32,5 (posturi) sunt din zona culturii: 18 – CMB, 8,5 – CCB, 6 – BB. Desigur, mi-e dificil (dacă nu imposibil) să nuanţez; dar cifrele nude asta demonstrează: că cultura a fost, la acest nivel, cea mai vulnerabilă, servind peste 70% din jertfiţi. Dincolo de incompetenţă, chiul, lipsă de eficienţă, lucru nelucrativ sau alte motive în baza cărora, poate, celor de mai sus li s-a dat libertatea de a fluiera, o posibilă cauză a acestei perspective (generale) este dată, cred, de faptul că mulţi (şi la mai toate nivelurile) dintre cei care au în mână pâinile, carnea, vinul şi cuţitele nici nu prea pricep cu ce se mănâncă cultura. Că nu-i nici şuşea, nici divertisment de servit cu mici şi bere (ori cu ciolan şi cu lighean), nici fotbal pe care să-l bagi şi să-l scoţi din ligi, n-aduce nici voturi, că nu-i tocmai pentru linge-blide şi coate-goale.

    P.S. – Cacofoniile de mai sus fac parte dintr-o realitate oricum de toată cacofonia!

    …Iaca aşa am scrisla jurnal eu, LDC, la o zi după ce realitatea a început să se strâmbe şi pe la noi în sensul celor povestite de Andra mai sus. Atâta (m-)am priceput şi eu… Iar dacă greşesc, de unde să ştiţi şi de unde să ştiu dacă nu citiţi?
    http://mediaclement.wordpress.com/2010/07/22/saraca-cultura/

  8. În şedinţei comitetului de conducere al Societatii Scriitorilor Bucovineni (SSB) din 11 august 2010, s-a hotărât componenţa colegiului de conducere al revistei Bucovina Literară, care va apare cu sprijinul Consiliului Judetean Suceava. In aceeasi sedinta s-a stabilit si componenta redactiei.
    1. Din colegiule de conducere fac parte Dimitrie Vatamaniuc – eminescolog, Mircea A. Diaconu – critic literar şi decanul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din Universitatea Suceava, Adrian Dinu Rachieru – critic literar, Ion Beldeanu – poet şi membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Elena-Brânduşa Steiciuc – conferenţiar la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Gheorghe-Gabriel Cărăbuş – directorul Bibliotecii Bucovinei I.G. Sbierea şi Nicolae Cârlan – critic literar. A mai fost trimisa o invitatie si catre CJ Suceava, presedintelui Gheorghe Flutur, astfel ca si reprezentantul institutiei care asigura finantarea sa faca parte din comitet.
    2. Redacţia revistei Bucovina Literară este formată din Constantin Arcu, presedinte SSB – redactor-şef, Sabina Fînaru, Aida Hancer şi Carmen-Veronica Steiciuc – redactori, Alexandru-Ovidiu Vintilă – secretar general de redacţie.
    Este de apreciat maturitatea deciziei luate, prin care sunt pastrati in comitet si persoane care au facut parte din vechea structura a redactiei dar au fost cooptati si tineri.
    Pacat de LD Clemet, slabiciunea mea, ca s-a retras. Te-as aprecia mult daca revii.
    Se stie ca dnul Beldeanu a ponegrit zilele trecute noua conducere a SSB. Cu toate acestea a fost mentinut in comitet. Sa fie aceste primul semn ca a venit momentul solidaritatii si coeziunii artistilor suceveni. Hai ca se poate. De aceea indraznesc sa formulez un
    APEL LA SOLIDARITATE
    M-as bucura sa vada, sa inteleaga si sa vina alaturi spre a fi impreuna si alti scriitori (si nu numai); ma gandesc la Giza, la Cozmei, la Cazan si al toti ceilalti, care pot fi alaturi de Beldeanu, Cirlan, Clement, Steiciuc, Furtuna, Vintila, Diaconu si altii. I-as blestema sa nu le iasa nimic daca vor gandi sau infaptui ceva rau la adresa semenilor, a confratilor de breasla.
    Revenind la Revista, acum, o prima provocare ar fi urmatorul numar , care ar trebui sa fie cel mai bun.
    Ii asteprt pe detractorii nationali sa realizeze si sa recunoasca faptul ca la Suceava, in Bucovina, cultura nu va esua. Deci nici Bucovina Literara ! Sunt foarte multe talente in Bucovina, doar trebuie puse in valoare. Asta e ceea ce trebuie sa faca inclusiv SSB. Si daca au sprijinul CJ Suceava in finantare, atunci nu mai au nicio scuza, daca nu vor reusi. Cred ca cei care mai intretin dezbinarea breslei ar trebui marginalizati. Ma voi stradui sa dau si eu o mana de ajutor in acest sens.
    Sucees bucovineni! Succes Bucovina Literara!

  9. Am o idee de proiect european, poate il depuneti la ministerul culturii, sau… poate… la cel al turismului…. Iti dau ideea, titlul proiectului, cred ca Danut Cipariu va trebui sa se apuce degraba sa-l conceapa!
    Proiectul se numeste LUATI UN SCRIITOR ACASA!
    Nu mai e nimic de gluma! daca astia o tin tot asa, in curand vom fi pe strazi! Si n-a venit inca iarna…

  10. La munca?
    Asa a fost mereu. Sa nu ne mai plangem, sa nu cerem privilegii.
    Si, daca, intr-o zi, va fi mai bine si pentru scriitori (pentru cei treisprezece care se pricep – cel putin, in primul rand), ne vom bucura dimpreuna cu ei. Mult.

    P.S. Stranie analogie! Mesmerizante (nu stiu ce inseamna in limba romana, dar suna anamagagrant) sunt fructele mintii omenesti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508