Satul transilvănean de la sfârşitul secolului al XIX-lea

iul. 5th, 2010 | By | Category: Eveniment

Mâine, 7 iulie 2010, ora 17:00, la Casa Artelor (Piaţa Mică 21, Sibiu) are loc vernisajul expoziţiei “Spaţiul de locuit … satul transilvănean”, un proiect al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus“, alături de Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA din cadrul Complexului naţional Muzeal ASTRA. Expoziţia aceasta doreşte să aducă în faţa publicului vizitator atmosfera din satul transilvănean de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Expoziţia rămâne deschisă publicului până în data de 29 august 2010.

Ideea care a stat la baza alegerii tematicii expoziţiei vizează specificul satului sud transilvănean, ca spaţiu de convieţuire interetnică între românii saşi şi rromi. Caracterul multietnic din zona Transilvaniei se datorează, în primul rând, convieţuirii saşilor cu românii, fie în satele locuite de ei, acestea devenind mixte, fie în apropierea satelor româneşti şi maghiare.
În cadrul expoziţiei se urmăreşte ilustrarea satului tradiţional transilvănean, plecând de la structura sa, arhitectura gospodăriilor, amenajarea interioarelor, organizarea şi preluarea modelului de vecinătate, precum şi câteva aspecte legate de interferenţe apărute în portul popular. Acestea vor fi exemplificate prin imagini, planuri, grafică, documente de arhivă şi prin expunerea unor bunuri culturale de natură etnografică (piese de port popular, mobilier, ceramică, broderii, textile de interior).
Termenul spaţiul de locuit doreşte să evidenţieze faptul că fie la nivel de sat, stradă sau în propria gospodărie se derula viaţa de zi cu zi a fiecărui om. Aceştia au învăţat să trăiască împreună, sau dispersat, în funcţie de nevoile sociale ale fiecăruia, dezvoltându-se în timp o civilizaţie caracterizată atât prin elemente comune, cât şi individuale, respectându-se reciproc obiceiurile, religia şi modul de viaţă.

Prin obiectele etalate în cadrul expoziţiei, se poate urmări cum obiecte de port, mobilier pictat sau ţesături de interior au fost preluate şi adaptate în cultura celeilalte etnii. Un loc aparte este destinat reconstruirii „camerei bune” care avea rolul de reprezentare a statutului social atât al familiei de ţărani saşi cât şi de români. Vor fi prezentate un interior săsesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea din Caţa, judeţul Braşov şi unul românesc de la începutul secolului al XX-lea din Săsăuş, judeţul Sibiu, precum şi o şatră a rromilor căldărari, care locuiau la marginea satului, fiind izolaţi, dar în timp, acceptaţi şi integraţi în satul transilvănean.

Număr de vizualizări :956


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro