POEZIE LA PRIMA VEDERE

feb. 28th, 2010 | By | Category: Agenda de carte

Ion Zubaşcu  va citi în primă audiţie din noul său volum de poezie.

Marţi, 2 martie 2010, ora 17.00, la Uniunea Scriitorilor din România, Sala Oglinzilor – Casa Monteoru-Catargi, Calea Victoriei nr.115, se deschide sesiunea de lecturi din cadrul proiectului Poezie la prima vedere. Scriitorul Ion Zubaşcu va citi din cel mai recent volum de poeme, Moarte de om. O Poveste de viaţă, Editura Limes, 2010. Prezintă: poetul Mircea Petean, directorul Editurii Limes, şi criticul literar Felix Nicolau. Moderator: Dan Mircea CIPARIU, preşedintele secţiei Poezie – Asociaţia Scriitorilor Bucureşti. Evenimentul are loc în cadrul proiectului Poezie la prima vedere. Partener media: revista CULTURA şi www.agentiadecarte.ro

Cartea de versuri Moarte de om. O poveste de viaţă e destul de dură şi s-ar putea să-i şocheze pe mulţi, dar asta e, nici viaţa nu e fost prea blândă cu mine, de-a lungul destinului meu de până acum. E prima carte din biografia mea literară pe care o public la timp, la o lună după ce am terminat-o de scris, în 31 ianuarie 2010. Toate celelalte cărţi ale mele, începând chiar cu Gesturi şi personaje, volumul de debut de la Albatros, 1982, au apărut la mari răstimpuri de timp, după ce au fost scrise, din pricina condiţiilor grele în care se debuta şi se publica literatură sub plafonul jos al cenzurii comuniste. Şi aceasta, ca şi volumele anterioare, este o carte de poezie epică şi dramatică, registru în care scriu încă de la debut, împotriva ideologiei literare a generaţiei 80, în care m-am încadrat doar de formă, să nu rămân de căruţa istoriei. Sunt un om de scenă, scriu şi compun muzică ( şi chiar mor!),  gândindu-mă la publicul pe care îl am în faţă, la ochii care mă privesc, mă adoptă imediat sau mă resping. N-am creat niciodată doar pentru îngerii din ceruri, ci întotdeuna pentru un public din preajmă. Versurile mele ambiţionează să recâştige auditoriul larg pe care poezia l-a pierdut din clipa când a renunţat la epic şi dramatic, mizând pe poeticitatea pură a limbajului şi pe fantezia lui dictatorială, de la Rimbaud încoace. În acest sens, volumul meu de acum polemizează deschis cu textualismul generaţiei 80, propunând o ieşire clară din circul postmodern al  mijloacelor autodevorante de expresie, prin abordarea frontală a temelor ce au făcut literatura mare a lumii, dintotdeuna: viaţa, moartea, iubirea, conflictele sociale şi familiale, politica ţării şi a lumii, tragedia destinului personal şi a istoriei mari, astfel încât textul poetic să nu rămână într-o parte şi viaţa reală a creatorului lui în altă parte, ci să-şi regăsească mesajul reunificat, într-o poveste nouă, autentică, emoţionantă, verosimilă şi credibilă pentru omul de azi.

Cartea mea e aşadar o poveste despre moarte, pornind de la o experienţă biografică de ultimă oră, dar nu trebuie să se uite nici o clipă că e o operă de ficţiune, ca  toate poveştile care s-au scris pînă acum în literatura lumii despre boală şi extincţie. Experienţa îndelungă a autorului ca jurnalist de informaţie şi investigaţie, în presa de cotidian,  l-a ajutat să realizeze o documentaţie medicală şi artistică minuţioasă, care oferă iluzia unui reality-show, uneori de o cruzime abia suportabilă, dar asta e lumea în care trăim, trebuia şi poezia să treacă nişte graniţe de realitate unde s-a blocat până acum, ţinându-se seama de informaţiile şi experinţa la care ajuns cunoaşterea şi asumarea suferinţei umane, în această clipă istorică bulversantă. Iar prin aceasta, cred că volumul nu rămâne doar în sfera unei posibile tragedii personale, a unui poet sau a tuturor celor care se află în aceeaşi situaţie limită, de investigare cu luciditate tragică a morţii, ci vizează planul mai larg al sistemului medical în vecinătatea colapsului, dar şi al maladiilor sociale şi politice ale actualului context românesc şi mondial, într-o umanitate care se eglalizează maladiv prin globalizare. Una din mizele volumului s-ar putea să fie răspunsul poetic, plin de speranţă şi de o seninătate vitală, la întrebarea gravă şi tot mai presantă pentru fiecare destin uman, care trăieşte în această clipă neliniştitoare a istoriei: cum mai poate rămâne un om sănătos şi viu într-o lume din ce în ce mai bolnavă şi predispusă să se abandoneze unui cult trivial al precarităţii şi morţii?”, spune Ion Zubaşcu despre cartea sa, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro.

Număr de vizualizări :1386


One Comment to “POEZIE LA PRIMA VEDERE”

  1. Adrian di Giorgio spune:

    Da, Ion Zubascu, cea mai intersanta si mai dramatica poveste despre moarte este viata insăşi şi poezia ca amintire a ceea ce a mai ramas in genă după (o) izgonire din paradis…! Succes!

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro