spot_img

Săptămâna Filmului Maghiar la București

În perioada 20-27 noiembrie 2022 are loc a 16-a ediție a Săptămânii Filmului Maghiar la București, unul din evenimentele-brand ale Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar București. Cinefilii bucureșteni așteaptă cu nerăbdare acea săptămână din noiembrie în care pe marele ecran al Cinema Muzeul Țăranului din incinta Muzeului Național al Țăranului Român, partener strategic al SFM de mai bine de zece ani, se proiectează filme maghiare, fiind sărbătoarea artei cinematografice maghiare în capitala României. Pe parcursul unei săptămâni se vor putea urmări cele mai noi creații din cinematografia maghiară, filme prezentate în ultimii ani, premiate la festivaluri internaționale de film și care nu au fost proiectate până acum în București. 

Pe 20 noiembrie dăm startul Săptămânii Filmului Maghiar la sediul Institutului Liszt (Gina Patrichi nr. 8) cu vernisajul expoziției Perspectivă largă – 120 de ani de cinematografie maghiară, o expoziție itinerantă a grandioasei expoziții prezentate cu același titlu în 2021 la Muzeul Ludwig din Budapesta cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea industriei maghiare de film. Expoziția prezintă o imagine amplă a trecutului și prezentului artei și industriei cinematografice maghiare de la nașterea acestei arte, prin perioada filmului mut și descoperirea filmului sonor, până la creațiile contemporane. Prezintă marii maeștri maghiari ai celei de-a șaptea arte, dar și creațiile importante din punct de vedere al istoriei cinematografiei. Ne oferă momente din viața unor artiști maghiari care au avut o carieră de succes pe plan internațional și și-au pus amprenta pe industria cinematografiei mondiale.

După vernisarea expoziției proiectăm un teatru-film istoric muzical al cărui muzică a fost compusă de timișoreanul Cári Tibor, iar ideea filmului se datorează lui Dolhai Attila, solist al Teatrului de Operetă din Budapesta. Musicalul intitulat Loialitate eternă (Örök hűség)regizat de Iványi Marcell, deținător al Premiului Palme d`Or, are la bază o autobiografie ce poate fi considerată și document de epocă. Este vorba despre o familie de intelectuali timișoreni care și marginalizați își păstrează umanismul. Compozitorul Cári Tibor va fi prezent la proiecția filmului și va introduce filmul cu un moment muzical, iar după proiecție va sta la dispoziția publicului.

Săptămâna Filmului Maghiar la București demarează cu premiera peliculei Jocul (A játszma), a cărei precedent, Examenul, l-a putut urmări publicul bucureștean în anul 2012, în cadrul celei de-a 6-a ediții a Săptămânii Filmului Maghiar. În povestea cu spioni, regizată de Fazakas Péter, prezent și el la premiera filmului în București, îi reîntâlnim pe Kulka János și Nagy Zsolt, doi dintre cei mai importanți actori ai scenelor teatrale maghiare. Filmul a primit trei premii la Festivalul Filmului Maghiar: Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal pentru Kulka János, Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar pentru Hámori Gabriella și Premiul pentru cel mai bun sunet pentru Balázs Gábor.

În 2015 a fost lansat Programul Incubator al Institutului Național de Film din Ungaria cu scopul de a sprijini realizarea lungmetrajelor (min. 70 minute) de debut. Două din pelicule realizate în cadrul acestui program vor fi prezentate publicului bucureștean la Săptămâna Filmului Maghiar din acest an: Din câte știu (Legjobb tudomásom szerint)în regia lui Lőrincz Nándor și Nagy Bálint. Filmul a fost distins cu mai multe premii la festivaluri internaționale, printre care Marele premiu la Central European Film Festival din Timișoara, precum și premiul Pitch Shop șa TIFF din Cluj. Tot din filmele realizate prin Programul Incubator proiectăm filmul Evacuarea (Kilakoltatás)în regia lui Fazekas Máté. Filmul a primit premiul pentru Cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de Film Fantasporto (Portugalia) și Premiul special al juriului la KinEst Fest Sicilia (Italia).

Programul Incubator oferă tinerilor regizori posibilitatea de a-și prezenta creațiile inovatoare, experimentale și, de asemenea, își propune să asigure varietatea de genuri în cinematografia maghiară. Institutul Național de Film din Ungaria dorește ca prin acest program tinerii cineaști aplicanți să cunoască sistemul de finanțare a Institutului de Film și, obținând referințele corespunzătoare, să participe ulterior cu succes la aplicații. Acest lucru s-a și întâmplat în cazul mai multor filme de debut realizate în cadrul Programului Incubator, fiind premiate la festivaluri internaționale.

Tot în cadrul SFM va fi proiectată și o raritate ca gen în industria maghiară de film, Post Mortem, un horror regizat de Bergendy Péter. Filmul cu o atmosferă specială apelează la elemente vizuale digitale rare în filmele maghiare și a fost propus de Ungaria pentru Premiile Oscar 2022 în categoria filmelor străine; nu întâmplător a obținut deja numeroase premii internaționale. După proiecția filmului publicul va avea ocazia să discute cu protagonistul filmului, Klem Viktor.

Apelând la experiența ei anterioară de documentarist, în primul său lungmetraj intitulat Șase săptămâni (Hat hét)Szakonyi Noémi Veronika reflectă din punct de vedere psihologic pe o temă sensibilă, adopția. Filmul a primit Marele premiu Adolf Zukor la Cinefest din Miskolc (Ungaria) și Premiul pentru cea mai bună actriță pentru Román Katalin la Festivalul Bosphorus Film Fesitval din Istanbul.

S-ar putea enumera o sumedenie de pelicule memorabile care de-a lungul timpului au ținut cinematografia maghiară în topul mondial. Arhivele Maghiare de Film, prin programul de digitalizare restaurează an de an tot mai multe filme din această categorie, dintre care și noi includem de obicei în programul Săptămânii Filmului Maghiar. În acest an vom prezenta filmul intitulat Vătămare corporală ușoară (Könnyű testi sértés), o dramă a lui Szomjas György realizat în stil documentarist, în care interpretarea monumentală a lui Eperjes Károly este poate cea mai relevantă din cariera sa de până acum. În 1984 filmul a fost selectat în competiție la prestigiosul Festival Internațional de Film de la Berlin, Berlinale.

Pe 27 noiembrie, ultima zi a Săptămânii Filmului Maghiar vom proiecta două comedii: Fii tăticul meu! (Szia, Életem!), regizat de Rohonyi Gábor și Vékes Csaba, o poveste îmbogățită cu elemente fantasy despre devenirea de părinte, respectiv comedia romantică intitulată Crăciunul (Nagykarácsony), în regia lui Tiszeker Dániel, în care Zsigmond Emőke, o tânără actriță foarte promițătoare îi uimește pe spectatori în rolul unei învățătoare drăguțe și amabile a cărei zâmbet în sine creează atmosferă de Crăciun. Filmul a primit Premiul publicului la Festivalul Filmului Maghiar din acest an.

După proiecția filmului Fii tăticul meu! regizorul și scenaristul filmului, Vékes Csaba, care a și jucat un rol în film, va sta la dispoziția publicului din București într-o sesiune de Q&A.

Nici pe cei mici nu-i neglijăm în această săptămână, lor le oferim filmul de desene animate intitulat Arcușorii și… Fie-ce-o-fi (Kuflik és az Akármi), regizat de Jurik Kristóf în baza îndrăgitei serii de cărți pentru copii scrise de Dániel András. Din filmul de cinema cei mici pot afla, printre altele, ce e de făcut când ni se distorsionează umbra sau cum arată un anotimp nou-nouț.

În selecția de scurtmetraje am ales filme cu conținut complet diferit care dovedesc din nou pe de o parte forța genului și pe de altă parte talentul tinerilor regizori maghiari de film de a povesti întâmplări în limitele de timp și prin forța de exprimare a genului de scurtmetraj. Filmul lui Engelmann Péter intitulat Triunghi (Háromszög) este o dramă pseudo-documentară care cercetează teritoriile întunecate ale minții umane. Povestea polițistă intitulată 1939 regizată de tandemul regizoral Magyari Zsolt și Benkő Claudia permite pătrunderea într-o societate aflată la marginea unui cataclism și divizată până la infinit. În thrillerul intitulat La pândă (Lesen)de Karácsony Péter, doi oameni sunt la vânătoare și văd povestea prin prisma lor, printr-un binoclu vânătoresc. Clima (Klíma)de Szabó Márton István e un sci-fi, în care nici inteligența artificială profesionistă nu le ușurează tinerilor alegerea de partener. 

Înainte de proiecția blocului de scurtmetraje doritorii vor putea experimenta o plimbare prin castelul în care a fost turnat scurtmetrajul 1939 cu ajutorul unui dispozitiv VR, iar după proiecția blocului de scurtmetraje regizorii filmului, Magyari Zsolt și Benkő Claudia vor participa la o sesiune de Q&A.

În programul de filme documentare figurează două creații cu tematică legată de Transilvania: Vargyasi Levente și T. Bányai Péter sunt realizatorii filmului Dulcele amar (Keserédes), despre cultivarea sfeclei de zahăr și modul în care fabricarea de zahăr în România a devenit treptat imposibilă, în timp ce Csibi László în filmul intitulat Ușa din spate a socialismului (A kommunizmus hátsó bejárata)evocă, prin intermediul întâmplărilor transformate uneori în anecdotă, epoca cenzurii din mas-media românească, în special în cea de limba maghiară, de până la schimbarea regimului din anul 1989. Realizatorii celor două documentare vor fi prezenți la proiecțiile filmelor lor și ne vor povesti mai mult despre tematicile abordate în documentarele lor în cadrul Q&A-urilor de după proiecții.

Selecția da filme documentare mai cuprinde două filme portret despre maghiari supertalentați, care au dobândit renume mondial în domeniul profesiei lor. În Ochiul Parisului – Brassaï (Párizs szeme – Brassaï),regizorul Borsody István ne oferă un portret detaliat și autentic al brașoveanului Halász Gyula care a devenit renumit în Parisul interbelic ca artist fotograf polivalent, novator și de succes. Borsody István va fi prezent la București și va povesti despre legăturile sale cu fotograful Brassaï. 

În filmul lui Pálinkás Norbert, intitulat Katinka, o cunoaștem pe înotătoarea maghiară Hosszú Katinka, triplă campioană olimpică, de nouă ori campioană mondială și de cincisprezece ori campioană europeană. Ea este prima înotătoare din lume care a deținut recordul mondial concomitent în cele cinci probe de înot mixt, numită Iron Lady datorită performanțelor ei și rezistenței fizice. În acest film cu iz personal o descoperim altfel decât cea pe care o știm de la televizor și din bazinul de înot.

În cadrul Săptămânii Filmului Maghiar îl comemorăm, la 150 de ani de la nașterea sa, pe Janovics Jenő, tatăl cinematografiei clujene, prezentând două volume despre activitatea sa de regizor, director de teatru și antreprenor în cinematografie: o monografie în limba maghiară intitulată Janovics Jenő pályaképe. Egy élet a magyar kultúra szolgálatában: a színpadtól a mozivászonig (red. Zágoni Bálint și Kollarik Tamás), precum și cartea Janovics. Cineast în generația 1900, un volum în limba română al cărui autor este Delia Enyedi, lector la Departamentul de Film și Mas-media al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Cu ocazia celei de-a 35-a gală a Premiilor Filmului European, Academia Europeană de Film sărbătorește în luna noiembrie cinematografia europeană printr-o serie de evenimente intitulate Luna Filmului European, eveniment în cadrul căruia cinematografele din rețeaua Europa Cinemas vor găzdui în toată Europa programe speciale cu accent pe filmele europene. Astfel ediția a 16-a a Săptămânii Filmului Maghiar la București va face parte din programul Cinema Muzeul Țăranului dedicat Lunii Filmului European.

Săptămâna Filmului Maghiar la București se desfășoară și anul acesta la Cinema Muzeul Țăranului (str. Monetăriei nr. 3), respectiv la Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București (str. Gina Patrichi nr. 8). 

Filmele sunt subtitrate în limba română.

Programul detaliat al Săptămânii Filmului Maghiar la Bucureşti, ediția a 15-a, îl găsiți pe siteul: https://culture.hu/bucuresti și www.ccu.ro

Biletele s-au pus în vânzare pe www.eventbook.ro sau se pot cumpăra la casieria cinematografului.

Program:

duminică, 20 noiembrie

18.30: Perspectivă largă – 120 de ani de filme maghiare

Expoziție

la Institutul Liszt

19.00: Iványi Marcell: Loialitate eternă

2022, teatru-film istoric muzical, 74’, subtitrat în limba română

la Institutul Liszt

Q&A: Cári Tibor (compozitor)

luni, 21 noiembrie

19.00: Deschidere: Fazakas Péter: Jocul

2022, dramă, thriller, 110’, subtitrat în limba română

Q&A: Fazakas Péter (regizor)

marți, 22 noiembrie

18.00: Borsody István: Ochiul Parisului – Brassai

2022, documentar, 50’, subtitrat în limba română

Q&A: Borsody István (regizor)

20.00: Pálinkás Norbert: Katinka

2022, documentar, sport, 104’, subtitrat în limba română

miercuri, 23 noiembrie

18.00: Vargyasi Levente, T. Bányai Péter: Dulcele amar

2022, documentar, coproducție Ungaria-România, 89’, subtitrat în limba maghiară și română

Q&A: Vargyasi Levente, T. Bányai Péter (regizori)

20.00: Bergendy Péter: Post Mortem

2021, thriller horror, 119’, subtitrat în limba română

Q&A: Klem Viktor (actor)

joi, 24 noiembrie

18.00: Scurtmetraje

84’, subtitrate în limba română

Engelmann Péter: Triunghi / 2021, 20’

Magyari Zsolt – Benkő Claudia: 1939 / 2022, 30’

Karácsony Péter: La pândă / 2022, 16’

Szabó Márton István: Clima / 2022, 18’

Q&A: Magyari Zsolt, Benkő Claudia (regizori)

20.00: Lőrincz Nándor – Nagy Bálint: Din câte știu

2021, dramă, 123’, subtitrat în limba română

vineri, 25 noiembrie

16.00: Janovics Jenő 150

două prezentări de carte despre Janovics Jenő

Janovics Jenő pályaképe. Egy élet a magyar kultúra szolgálatában: a színpadtól a mozivászonig (red. Zágoni Bálint, Kollarik Tamás)

Delia Enyedi: Janovics. Cineast în generația 1900

la Institutul Liszt

prezintă: Zágoni Bálint

18.00: Csibi László: Ușa din spate a socialismului

2022, documentar, 55’, subtitrat în limba română

Q&A: Csibi László

20.00: Szakonyi Noémi Veronika: Șase săptămâni

2022, dramă, 95’, subtitrat în limba română

sâmbătă, 26 noiembrie

16.00: Jurik Kristóf: Arcușorii și… Fie-ce-o-fi

2021, desen animat, 74’, subtitrat în limba română

18.00: Szomjas György:Vătămare corporală ușoară

1983, dramă, 85’, subtitrat în limba română

20.00: Fazekas Máté Bence: Evacuarea

2022, dramă, comedie, 85’, subtitrat în limba română

duminică, 27 noiembrie

17.00: Rohonyi Gábor – Vékes Csaba: Fii tăticul meu!

2022, comedie, 115’, subtitrat în limba română

Q&A: Vékes Csaba

19.00: Tiszeker Dániel: Crăciunul

2021, comedie romantică, 109’, subtitrat în limba română

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508