Agenția de cArte

Poeta Ana Blandiana va fi oaspete de seamă al celei de-a treia ediții Astra Film Chișinău, care va avea loc în perioada 14-16 noiembrie la Cinema Loteanu. Ea va participa la proiecția documentarului biografic „Între tăcere și păcat”, de Diana Nicolae, vineri 15 noiembrie, iar după film publicul va avea ocazia să intre în dialog cu poeta care a primit zilele trecute unul dintre cele mai prestigioase premii europene pentru literatură, Premiul Prințesa de Asturias pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de Familia Regală a Spaniei.

Victimele datoriei este o montare memorabilă în regia lui Radu Iacoban, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara, prezentată în Festivalul Naţional de Teatru din Bucureşti, ediţia 2024. Piesa pornește de la un poliţist (Marin Lupanciuc) care intră în casa soților Madeleine (Claudia Ieremia) și Choubert, în căutarea unui oarecare Mallot (Le mal / răul). Primit cu deosebită generozitate, investigatorul acaparează spaţiul psihic al gazdei, abuzându-l şi silindu-l pe bărbat să se autoanalizeze până în cele mai profunde straturi ale memoriei pentru a afla informaţii despre suspect. - Maria DOBRESCU

Vineri, 15 noiembrie, la Teatrul Coquette din București are loc o nouă reprezentație a concertului ARIE ȘI ECOU, susținut de soprana Cristina Fieraru, acompaniată la chitară de Maxim Belciug. Programul propune o selecție de arii și cântece adaptate la prezentarea în spațiul intim și elegant al teatrului, de la baroc la canțoneta napolitană, într-un spectacol ce oferă publicului unele dintre cele mai frumoase partituri ale repertoriului liric, de la lamento-ul Didonei din opera Dido and Æneas de Henry Purcell, madrigalul Amarilli, mia bella de Giulio Caccini, sau minunatele Ombra mai fù, din opera Serse, și Lascia ch'io pianga, din opera Rinaldo, de Georg Friedrich Händel, dar și piese celebre, precum Santa Lucia sau ’O sole mio.

După succesul concertului de joia trecută, Filarmonica Brașov invită din nou publicul brașovean la un eveniment deosebit, joi, 14 noiembrie 2024, la Sala Mare, începând cu ora 19:00. Concertul simfonic, dirijat de renumitul maestru Tiberiu Soare, îl va avea ca solist pe virtuozul violonist brașovean Florin Ionescu-Galați. 

Într-o frumoasă conjunctură culturală ce asociază Ziua Națională a României cu evenimentele de ţinută, la Lausanne, Paris şi Roma se întâlnesc, în perioada 24 noiembrie - 2 decembrie, sub genericul ”Turnee de poveste… pretutindeni”,  trei proiecte culturale naţionale de anvergură ce integrează repertoriul românesc – de la cel clasic, la romanţă şi folclor – în tezaurul muzical internaţional, cu un program ce trece fluent de la operă şi lied, la canzonetta, chanson sau cântec popular românesc. 

Surorile Blackwood, Mary Katherine „Merricat” și Constance, sunt ultimele supraviețuitoare ale unei vechi familii – alături de unchiul Julian, care este bolnav la trup și, de multe ori, la minte. Restul dinastiei a murit prin otrăvire cu arsenic într-un incident tragic petrecut cu șase ani în urmă. Constance a fost acuzată și apoi achitată de crime, dar stigmatul încă persistă. La urma urmei, înainte de sosirea poliției, nu a spălat ea zaharnița în care fusese pus arsenicul sub pretextul că era un păianjen înăuntru? Merricat, care este foarte superstițioasă și nutrește o puternică neîncredere față de străini, își asumă responsabilitatea de a-și proteja sora și de a păstra modul lor de viață. Rutina le este însă perturbată de sosirea vărului Charles, care încearcă să le exploateze averea. Prezența lui exacerbează atât tensiunile existente în cadrul familiei, cât și conflictul dintre familia Blackwood și săteni.

De curând, Radio România Cultural a anunțat că unul dintre romanele emblematice ale literaturii române contemporane, „Dimineață pierdută”, al Gabrielei Adameșteanu, va fi citit în întregime de autoare, în premieră absolută, la radio. Între timp și Dan Lungu a finalizat lectura romanului său “Sunt o babă comunistă”. Cu aceste lecturi-eveniment, care vor fi difuzate în foileton, on-air și online, postul de radio național lansează o nouă provocare pentru cititori și autori deopotrivă: aceea de a asculta cărți importante și a le cunoaște altfel, pentru că lectura autorului relevă întotdeauna noi și noi nuanțe, accente și sentimente, care pot să nu fie sesizate de cititor la simpla lectură pe hârtie. Vor urma alte importante romane contemporane, transpuse în întregime radiofonic, cu vocile autorilor lor. Anamaria Spătaru a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural despre acest proiect de patrimoniu cultural național prin care mare romane contemporane sunt citite integral de autori la Radio România Cultural.

Editura Ars Libri Junior în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită să participați la Concursul Național „Scrisoare pentru POSH”, pe baza cărții POSH, de Gabriela Toma.

Cristina Chira, Marius Chivu, Al. Cistelecan, Ion Mureșan, Dan Pleșa și Stelian Tănase, câștigătorii Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2023 Luni, 11 noiembrie 2024, ora 17.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8), vor fi decernate Premiile AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2023. Juriul format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Cristian Teodorescu anunță următoarele cărți câștigătoare: ”Introducere în Poezie” de Ion Mureșan, Editura Charmides – Cartea de Poezie a anului 2023; ”Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor” de Cristina Chira, Editura Polirom, și ”Miere neagră” de Dan Pleșa, Editura Vellant – Cartea de Proză a anului 2023; ”Bilete de favoare” de Al. Cistelecan, Editura Charmides –Cartea de Critică literară /Istorie literară /Teorie literară a anului 2023; ”Trei săptămîni în Atlas” de Marius Chivu, Editura Humanitas, și ”Zvonuri despre sfîrșitul lumii. București”, 1944-1953, de Stelian Tănase, Editura Corint – Cartea de Eseu / Publicistică / Memorialistică a anului 2023. Diplomele și identitatea vizuală a Premiilor AgențiadeCarte.ro sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Amfitrionii evenimentului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, am propus 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Premiile sunt finanțate de Ministerul Culturii, în valoare totală de 9600 lei. ”Votul popular de pe AgenţiadeCarte.ro nu a fost decisiv pentru alegerea celor șase cărți câștigătoare! Premiem, astfel, șase titluri remarcabile și pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române. Așa cum am mai declarat, votul electronic, cu inerentele posibilități tehnice de a fi manipulat, nu este decident, ci doar juriul acestor premii hotărăște ce cărți să fie alese. Astfel, sunt bucuros că am premiat cărți scrise de Cristina Chira, Marius Chivu, Al. Cistelecan, Ion Mureșan, Dan Pleșa și Stelian Tănase , cărți care să stârnească o emulație pentru lectură și idei critice spectaculare.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro. Premiile AgențiadeCarte.ro sunt organizate de asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București și cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Partener media: Radio România Cultural. IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitație! Puteți solicita invitații la adresa de email: cipariu@yahoo.com până luni, 11 noiembrie 2024, ora 11.00.

Noi, oamenii, și, dintre toți oamenii, noi, cititorii, avem un cusur: ne plac poveștile. Cu cît sîntem mai copii, cu atît sîntem mai atrași de aventuri, de călătorii, de mistere. Maturitatea cititorului universal înclină spre trama conflictuală. Dar noi, copiii, încă vrem să călătorim la capătul universului. E uimitor cîtă copilărie există în urma noastră, în istoria literaturii universale, de la Marco Polo la Jules Verne. Sau, hăt, de la Ibn Khordadbeh pînă la Marius Chivu. Bucuria descoperirii unor noi tărîmuri, lumi și civilizații rămîne intactă. Însă ar fi o greșeală să mai credem azi că și copiii au rămas neschimbați. Dimpotrivă, copiii din noi sînt tot mai sofisticați, dedați la viciile și facilitățile lumii moderne. Așadar, și cărțile de călătorii (adică de aventuri pe tărîmuri străine) s-au modernizat și ele, adoptă strategii și forme deosebite. Cu același scop: teleportarea cititorului într-o altă lume. Așa se prezintă și cartea lui Marius Chivu, Trei săptămâni în Atlas*, apărută anul trecut la editura Humanitas. Marius e nu numai un scriitor, dar și un profesor de „scriere creativă”. Prin urmare, cartea lui joacă și pe scena prozastică modernă, îmbinînd tactici și strategii literare sofisticate cu datele concrete. Trebuie spus, de la bun început, că autorul își ia cititorul ca partener de drum, punînd textul la timpul prezent. Astfel încît relatarea pare să se desfășoare concomitent cu actul lecturii. Cum s-ar zice, aterizăm intempestiv în Casablanca, ne întîlnim cu (se putea altfel?) eternul Mustafa, care face oficiile de gazdă. Oaspeții, drumeții sînt sfioși și prudenți. Unde se încheie politețea și unde începe fundamentalismul? Dar Casablanca pînă unde se întinde? Cîți locuitori are? Zece milioane? Nouă? Dar noi unde locuim? La periferie? Ce e aia periferie, de unde începe și unde se termină? E adevărat că aici e cea mai bună cafea? Ne oprim aici să gustăm ceva? Nu. Și nici una, nici două, sîntem la fața locului.