Agenția de cArte

Am să pornesc la drum cu titlul cărții scrise de Cristina Chira și apărută în 2023 la Polirom, Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor*. E un titlu care a stîrnit discuții (uneori, mai intense chiar decît conținutul cărții) și chiar de la el vreau să plec. Clou-ul este acest „niciodată”, care a sunat cam timid sau neînsemnat în economia textului, de vreme ce nimănui nu i-a sunat clopoțelul. S-ar putea ca, la o lectură rapidă sau – așa cum se mai practică în critica românească – la o absență a lecturii, niciodată să nu spuie nimic. Numai că, pentru mine, mai ales după terminarea primei povestiri, buclucașul cuvînt mărturisește chiar totul despre eroina povestirii, despre visurile, speranțele, iluziile și dezamăgirile ei. Pe scurt: adolescenta Raluca îl iubește pe Tudor și Tudor pare s-o iubească. Ei se pipăie bezmetic, dar, de făcut, nu fac sex de-adevăratelea. Așa cum se întîmplă în viață, nimic din ce plănuiesc cei doi nu se pupă, viața îi desparte o bună bucată de vreme și, pentru că lumina stinsului amor îi urmărește încă, vor încerca, ori unul, ori altul, să ducă la bun sfîrșit ceea ce începuseră în adolescență. Povestea e spusă din punctul de vedere al eroinei. E un aspect important, pentru că aici se observă abilitatea, finețea autoarei. Feminitatea Ralucăi este una reală și nu una de hîrtie. Adică și cu hopuri, și cu inconsistențe, și cu derealizări. E fascinant, mai ales pentru un bărbat, să urmărească ocolurile logice, hîrtoapele afective ale sensibilității feminine și, în același timp, să dezvolte un sentiment atît de puternic pentru personaj. Fără să dezvălui finalul, afurisitul cuvînt niciodată luminează deodată psihologia personajului, care ar dori să dea timpul înapoi.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Muzeul Național al Țăranului Român și Editura Ratio et Revelatio vă invită miercuri, 6 noiembrie 2024, începând cu ora 18.00, în Sala Noua Galerie, la evenimentul de lansare a volumului Rîbnița însângerată. Mărturii din acele zile. Cu o corespondență între supraviețuitori, Editori: Mihaela Gligor și Ofelia Thirer (colecția „Authentica”, coordonată de Raluca Lazarovici Vereș, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2024).

Sarek, de Ulf Kvensler, roman răsplătit cu Premiul Academiei Suedeze de Literatură de Suspans, pentru Cel mai bun debut, apărut anul acesta în limba română la Crime Scene Press, este un thriller psihologic captivant care îi va ține în priză pe iubitorii de suspans și pe cei pasionați de aventuri montane.

Pe 5 noiembrie 2024, Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA) prezintă la Târgu Mureș spectacolul „A II-a B”, un proiect educațional dedicat conștientizării bullying-ului și promovării empatiei în rândul elevilor din clasele primare. 

Miercuri, 6 noiembrie 2024 (19.00), aveți șansa de a asculta partitura în interpretarea ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO și a pianistului și compozitorului coreean-britanic HYUNG-KI JOO, pentru prima oară invitat pe scena Sălii Radio. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Valențele inițiatice ale numărului 17 pot duce fie la numărul îngerilor, la capacități extrasenzoriale ori la simbolul călătoriei. În ”Bilete de favoare”*, apărută la Editura Charmides, în 2023, nu aflăm de ce Al. Cistelecan a ales să prezinte doar 17 poeți și cărțile lor. Să fie (numai) liberul arbitru al spiritului său critic sau, pur și simplu, magia lui 17 să ne fi oferit, astfel, ”elanul spontan al imaginației”, cum o spune chiar autorul într-o fișă dedicată lui Emilian Galaicu-Păun. Glosând ludic-grav despre receptarea poeziei și despre (re)nașterea cititorului de poezie, Al. Cistelecan dă o definiție dramatică pentru genul exersat de cei 17 aleși: ”poezia e, oricum, cu sau fără cititori, un gen disperat (scris de oameni a căror singurătate nu poate fi exorcizată prin nici o altă metodă).” Dar cine sunt cei 17 cavaleri exorciști de limbă română? A.E. Baconsky, Mircea Ivănescu, Gheorghe Grigurcu, Ion Pop, Angela Marinescu, Vasile Dan, Ioan Flora, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Marian Drăghici, Traian Ştef, Elena Ştefoi, Alexandru Muşina, Ion Mureşan, Magda Cârneci, Dumitru Chioaru şi Emilian Galaicu-Păun. Metoda de lucru a criticului de poezie pentru cele 17 ”bilete de favoare” ne este devoalată, fișă cu fișă: ”Lectura a ceea ce poetul a scris implică lectura simultană a ceea ce poetul a sacrificat, a ceea ce poetul n-a scris (dar a spus prin limbajul absent, cel mai grăitor dintre toate.)”.

”Multe dintre actele de trădare au schimbat mersul istoriei şi soarta unor popoare. Lucrarea de faţă încearcă nu numai să treacă în revistă cele mai însemnate cazuri de trădare şi implicaţiile lor, ci să şi lanseze o platformă de dezbateri pornind de la întrebarea: oare cum ar fi arătat istoria fără trădări şi trădători?”

Săptămâna viitoare, de luni, 4 noiembrie, până miercuri, 6 noiembrie, va avea loc o nouă ediție a Zilelor Culturii Sefarde la București. Evenimentul, deja tradițional în spațiul cultural românesc, se bucură și în acest an de prezența unor personalități de prestigiu in domeniul culturii sefarde din România, Israel, Bulgaria si Turcia. 

La doar 17 ani, Ana Dragomir a publicat patru cărți adresate în special copiilor și adolescenților, dar pe care le pot citi cu plăcere și părinții (la un nivel mai profund de lectură). Cărțile semnate de tânăra scriitoare îmbină aventura cu o supratemă recurentă: puterea imaginației de a schimba oamenii, de a face lumea mai frumoasă și mai plină de sens. În toamna acestui an, Ana Dragomir a lansat la Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei, Timpul posibilităților, un roman pentru copii între 9 și 12 ani despre iubire, prietenie, magie și puterea uimitoare a cuvântului scris.

Pe 5 noiembrie 2024, Asociația Culturală pentru Educație prin Artă (ACEA) prezintă la Târgu Mureș spectacolul „A II-a B”, un proiect educațional dedicat conștientizării bullying-ului și promovării empatiei în rândul elevilor din clasele primare.