Agenția de cArte

Anna Todd, autoarea fenomenului internațional After, revine cu cel mai personal roman al său de până acum. Publicat de Editura Trei, Ultimul răsărit pornește de la o experiență care face parte din viața de zi cu zi a scriitoarei: scleroza tuberoasă, boala genetică rară de care suferă fiul său. Chiar dacă această afecțiune le-a marcat viețile, Anna Todd a ales să scrie o carte plină de speranță, despre o tânără care are curajul să-și trăiască viața, cu toate provocările ei. Într-un interviu pentru La Vanguardia, Anna Todd a spus că nu a citit nicio poveste de dragoste în care să fie implicată o persoană bolnavă cronic, al cărei final să fie unul fericit. „Întotdeauna moare cineva sau totul se termină foarte trist”, a explicat Anna Todd. Ba mai mult, și când e în viață, boala devine centrul identității personajului, iar traseul acestuia conduce spre suferință sau moarte. În Ultimul răsărit, a vrut să schimbe această perspectivă. „Cred că este puțin nedrept să prezentăm doar oameni care sunt victimele bolilor pe care le au”, spune autoarea în același interviu.

Sesiunea de finanțare a proiectelor culturale 1/2027, care se lansează pe 1 septembrie, aduce o serie de schimbări menite să asigure o mai eficientă acoperire a nevoilor de finanțare a sectorului cultural. Ca urmare a întâlnirilor cu operatorii culturali, derulate în luna iunie, și a mai multor etape de analiză a dialogurilor purtate, Consiliul Administrației Fondului Cultural Național a decis lansarea ariilor de finanțare o dată pe an, cu o alocare bugetară mai mare, care să permită finanțarea mai multor proiecte la fiecare arie. Membrii Consiliului AFCN au stabilit că sesiunea 1/2027 va susține proiecte încadrate în ariile creative, plasând artistul/autorul/creatorul în centrul strategiei de finanțare. În cadrul acestui apel pot fi propuse proiecte care se încadrează în ariile: Arte vizuale, Teatru, Muzică, Dans, Artă digitală și noile medii, cărora li se adaugă Proiectele cu caracter repetitiv și Rezidențele de creație.

Muzeul Național de Artă Timișoara și Consiliul Județean Timiș, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara – Facultatea de Arhitectură și Urbanism și Atelierul Non-Formal de Proiectare Spațială, anunță deschiderea expoziției temporare „Anton Schmidt – Forme ale Posibilului”. Vernisajul va avea loc vineri, 4 septembrie 2026, de la ora 17:00, în Galeria Arcada a Palatului Baroc. Evenimentul marchează cea de-a treia ediție a seriei expoziționale dedicate personalităților care au contribuit la configurarea arhitecturală a Timișoarei. După expozițiile care i-au avut în prim plan pe Albert Kristóf-Krausz și Michael Wolf, de această dată, MNArT propune o întoarcere în prima jumătate a secolului al XIX-lea, către o perioadă în care arhitectura neoclasică începea să schimbe imaginea orașului, aflat în plină transformare.

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, organizează Gala de decernare a premiilor pentru cele mai valoroase apariții editoriale din literatura română contemporană în cadrul celei de-a IX-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău. Ceremonia va avea loc vineri, 4 septembrie 2026, începând cu ora 15.00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău, str. Alexei Mateevici 79. În cadrul Galei, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Muzeul Național al Literaturii Române vor acorda premii pentru cele trei categorii ale competiției: „Cartea de poezie”, „Cartea de proză” și „Cartea de non-ficțiune”. Vor fi premiate cărți redactate în limba română, publicate în anul 2025, înscrise în cadrul competiției.

Ediţia a 29-a a Galei Tânărului Actor, program de tradiție al UNITER, inițiat de Ion Caramitru, Cornel Todea și Sanda Manu, s-a încheiat în seara zilei de 30 august, la Teatrul de Stat Constanța – Sala Studio-BCR. Gala HOP 2026, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate descoperirii noii generații de artiști ai scenei românești, s-a derulat sub direcția artistică a regizorului Silviu Purcărete, cu tema „A și B. Fața luminată și fața ascunsă a personajului. Metamorfoze”. Gala HOP 2026 a fost organizată în perioada 27-30 august 2026 de Uniunea Teatrală din România în co-producție cu Teatrul de Stat Constanța, fiind un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, co-finanțat de Consiliul Județean Constanța (prin Teatrul de Stat Constanța) și sprijinit de parteneri precum Institutul Cultural Român, Teatrul Național Radiofonic, Teatrul EXCELSIOR București și TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania.

Mai sunt doar 3 zile până la încheierea înscrierilor pentru habitat _ improv, clubul de improvizație teatrală organizat la habitat B1 în perioada septembrie-octombrie 2026. Cei interesați se pot înscrie până la 3 septembrie, iar prima întâlnire are loc pe 5 septembrie, de la ora 19:30. Clubul de improvizație teatrală este dedicat tuturor celor care vor să descopere improvizația comică și jocul scenic într-un cadru relaxat și accesibil. Nu este necesară experiența anterioară, iar participanții vor avea ocazia să își dezvolte spontaneitatea, creativitatea, încrederea în sine și capacitatea de a construi momente scenice împreună cu grupul.

În luna septembrie, cercetătoarea și autoarea Cristina Modreanu va fi prezentă în Statele Unite pentru o serie de întâlniri dedicate celui mai recent volum al său, Performing Womanhood in Eastern Europe. The Other White Woman, publicat de prestigioasa editură academică Routledge. Între 3 și 30 septembrie, cartea va fi punctul de plecare pentru evenimente organizate în contexte academice și culturale diferite, de la Harvard University și Yale University la City of Asylum din Pittsburgh și Ithaca College. Primul eveniment va avea loc pe 3 septembrie, la Harvard University, în cadrul prestigiosului Davis Center for Russian and Eurasian Studies, unde Cristina Modreanu va susține o prezentare intitulată State Security Surveillance of Women Under Romanian Communism, în cadrul seriei Cold War Studies Project, coordonată de Mark Krammer. Întâlnirea va aborda unul dintre capitolele centrale ale cercetării sale: felul în care femeile artiste au fost supravegheate de aparatul represiv comunist și modul în care documentele de arhivă pot recupera astăzi experiențe, strategii și forme de rezistență care au rămas mult timp invizibile.

Luni, 31 august 2026, începând cu ora 11, simultan în Aula Academiei Române din București și în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei din Chișinău, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei sărbătoresc împreună, în sesiune festivă, Ziua Limbii Române. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București. Cuvintele de deschidere vor fi rostite de acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, prezent la Chișinău, și de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Programul festiv cuprinde o serie de prelegeri susținute de membri ai Academiei Române și de specialiști din institutele sale de cercetare, acoperind teme esențiale referitoare la evoluția și uzul limbii române și la statutul său identitar. Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român, și acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, vor vorbi despre legătura simbiotică dintre limbă și națiune și despre rolul limbii naționale în spațiul cultural european. Prof. univ. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române, va pune în relație utilizarea spontană, de către vorbitori, a limbii cu autoritatea culturală a normei lingvistice, iar pr. dr. Bogdan Tătaru Cazaban, cercetător științific la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, va explora sursele liturgice ale limbii române literare. Evenimentul din Aula Academiei Române se va încheia cu prelegerea despre situația limbii române în contextul Inteligenței Artificiale, susținută de prof. univ. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române, urmată de un recital de poezie în interpretarea actorului Marius Bodochi. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Miercuri, 2 septembrie 2026, de la ora 11, Aula Academiei Române din București găzduiește o sesiune dedicată cărturarului Ioan Bianu care se prezenta simplu „Bibliotecarul”, deși erudiția sa, scrierile sale, viziunea instituțională și pozițiile academice înalte îl îndreptățeau să folosească titluri mai sonore. Ioan Bianu, omul care a trăit efectiv pentru instituția pe care a întemeiat-o – în care nu doar a muncit timp de 51 de ani, ci chiar a locuit cu modestie, dăruindu-i timpul și energiile sale – este omagiat de Biblioteca Academiei Române la împlinirea a 170 de ani de la naștere. Vor evoca figura lui Ioan Bianu și truda sa în slujba memoriei naționale: acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române; prof. ing Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei Române; Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba; prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române; lect. dr. Robert Coravu, prodecan al Facultății de Litere, Universitatea din București; Dan-Florin Aldea, primarul comunei Valea Lungă; alți reprezentanți ai locurilor natale ale celui omagiat. La ora 12:30 va avea loc, în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române, vernisajul expoziției „Ioan Bianu – 170 de ani de la naștere”, precum și lansarea volumului „Dincolo de rafturi. Povestea lui Ioan Bianu”.

Noaptea Muzeelor la Sate anunță o participare record pentru ediția cu numărul patru: peste 180 de muzee și colecții de patrimoniu rural din România și Republica Moldova. Obiectivele vor fi deschise publicului cu acces gratuit sâmbătă, 29 august 2026. Harta evenimentului propune una dintre cele mai diverse selecții de patrimoniu rural care pot fi explorate pe noapteamuzeelor-la-sate.ro.  Ediția din acest an aduce și o premieră: 14 obiective din Republica Moldova participă pentru prima dată la Noaptea Muzeelor la Sate, alăturându-se unei rețele care, în România, a crescut de la an la an și a ajuns să cuprindă aproape toate regiunile țării.