Duminică, 25 octombrie 2026, în Sala de conferințe a Catedralei Ortodoxe Române din Madrid, s-a desfășurat o nouă ediție a proiectului cultural „Cartea de Identitate”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), cu finanțare de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. După întâlnirea de la Roma, proiectul a ajuns în comunitatea românească din capitala Spaniei unde au participat Marius Andruh, Mireille Rădoi, Cristian Anița, părintele Nicolae Brînzea, sub coordonarea lui Ioan Cristescu și Ioan Matei.
Cei prezenți și-au exprimat încrederea că doar propria cultură poate fi temei al unui dialog autentic, integrarea în societatea de reședință și păstrarea identității românești susținându-se reciproc. Ideea are o ilustrare concretă la Madrid, unde în spațiile catedralei copiii învață limba română.
În Comunitatea Madrid trăiesc 145.000 de români, cea mai numeroasă comunitate străină din regiune. La 2 mai 2024, Comunitatea Madrid le-a acordat cea mai înaltă distincție, Marea Cruce a Ordinului Dos de Mayo. Catedrala românească din Calle de las Tubas a fost sfințită acum șase luni, la șaisprezece ani după punerea pietrei de temelie. Terenul a fost oferit de Primăria Madrid, pentru 75 de ani. Catedrala aparține Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, care are în grijă aproape 1.000.000 de ortodocși din România și din Republica Moldova.
Președintele Academiei Române, Marius Andruh a deschis întâlnirea: Cultura, literatura și limba română ne leagă de cei din țară, dar și de românii din afara granițelor. Fiecare cuvânt are propria poveste, iar sensurile lui se schimbă odată cu timpul și cu oamenii care îl folosesc. Dacă vrem să ne înțelegem cultura, trebuie să fim atenți la limba în care ea s-a păstrat și s-a transmis de-a lungul generațiilor.
Directorul general al Arhivelor Naționale, dr. Cristian Anița a prezentat identitatea prin prisma documentelor: Nimeni nu-și amintește propria naștere, dar fiecare își poate afla data și locul în care s-a născut din actele întocmite de alții. De aceea, avem nevoie de încredere în instituțiile care le administrează.
Directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, prof. univ. dr. Ioan Cristescu a subliniat caracterul nepolitic al demersului și rolul concret al cărților donate: Am ales volume pentru vârste și interese diferite, de la istorie, literatura română clasică până la cărți pentru copii. Admirăm patrimoniul Spaniei, dar avem și noi o moștenire spirituală și artistică valoroasă, pe care merită să o cunoaștem și să o transmitem mai departe.
Ioan Matei a vorbit despre dimensiunea afectivă a identității: Mă bucur să văd că românii din Spania și-au construit vieți împlinite, dar nu pot să nu regret că atât de mulți au fost nevoiți să plece din țară. Poți să-ți găsești locul departe de casă, fără ca dorul să dispară. Limba maternă rămâne limba amintirilor și a emoțiilor profunde. Putem admira marile catedrale ale lumii, dar biserica satului natal păstrează ceva ce niciun monument celebru nu poate înlocui: chipurile celor dragi și propria noastră poveste.
Părintele profesor dr. Nicolae Brînzea a apreciat activitatea educațională desfășurată la catedrală: Mă bucur să fiu din nou alături de comunitatea românească și îi mulțumesc Preasfințitului Părinte Timotei pentru găzduire. Este important ca acești copii să învețe limba română, să poată vorbi cu bunicii lor și să se simtă acasă atunci când vin în România. Mi-aș dori ca proiectul să continue prin programe online și prin noi întâlniri cu românii din diaspora, pentru ca legătura dintre generații să rămână vie.
„Vă felicit pentru curajul dumneavoastră. A te muta într-o țară străină este o decizie dificilă, care aduce mari provocări. Adaptarea a fost însă mai ușoară și datorită înrudirii dintre limba română și spaniolă, ambele de sorginte latină. Vă îndemn să rămâneți solidari. Sunt entuziasmată să mă aflu aici alături de reprezentanți ai unor instituții românești de referință, aflate pe baricada identitară, și care, în eforturile de apărare și promovare a identității noastre, s-au întâlnit astăzi cu românii din Madrid.
Ce ține împreună 150.000 de oameni, ajunși aici în ani diferiți, din locuri diferite, cu meserii diferite? Răspunsul pe care îl găsesc de fiecare dată are două cuvinte: credința și educația.
Este foarte bine că v-ați integrat dar asta nu înseamnă că trebuie să vă abandonați identitatea. Conexiunea cu cei de acasă va rămâne o constantă importantă, care vă încălzește inimile.
Sociologii spun că o identitate rezistă atât timp cât este practicată: într-o limbă vorbită, într-o rugăciune rostită, într-o carte citită. Copiii dumneavoastră vor vorbi română până la școală, iar apoi vor vorbi spaniola. Este esențial să găsim un echilibru, fără ca identitatea să se piardă de la o generație la alta. Instituțiile reprezentate în fața dumneavoastră au un fir roșu care le leagă: comunicarea și cuvântul, logosul, așadar limba română.
Un cuvânt mi-a atras atenția în pregătirea acestei vizite: carte. Româna și spaniola îl moștenesc de la același cuvânt latinesc, charta. La noi a ajuns să însemne volum; la ei, carta înseamnă scrisoare. Nu cunosc o definiție mai bună: o carte este o scrisoare pe care o generație o trimite alteia”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
