Foc și Cai pe Calea Victoriei 88
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a devenit în ediția a XV-a a Festivalului Strada de C’Arte, un loc unde publicul și trecătorii au fost surprinși, pe rând, de muzică, poezie, foc și cai.
În cele cinci zile, BCU „Carol I” a primit, în cadrul tururilor în limba română și în limba engleză, curioși din Marea Britanie, Germania, Belgia, Italia, Grecia, Ucraina, Rusia, Franța, Turcia și din țări francofone din Africa, pentru care festivalul a devenit o ocazie de a descoperi una dintre clădirile emblematice ale centrului Bucureștiului.
La statuia Regelui Carol I, Dj UFe și muzica live a atras iubitori de muzică. „Marfă cu diamante” a transformat spațiul din fața Aulei într-o scenă pe care au făcut show grupul MARFĂ și Mike Godoroja & Blue Spirit.
„Roțile de foc” puse în mișcare de Vlad Codescu și Roxana Iancu au schimbat pentru câteva minute aspectul întregii esplanade a bibliotecii.
Atelierul de artă ecvestră a fost coordonat de Filimon Iordache și Marilena Hristache. Caii Sheik și Nero au devenit parteneri ai unei demonstrații în care eleganța mișcării și disciplina au metamorfozat spațiul urban într-o platformă legendară.
Elevii și specialiștii: întrebări despre lumea în care trăim
Festivalul a debutat cu o dezbatere care a confirmat că generația digitală știe mai bine decât se presupune care sunt vulnerabilitățile mediului online – și dorește să fie tratată mai degrabă ca interlocutor decât ca destinatar al unor lecții preconfecționate. Aula BCU „Carol I” a primit 250 de elevi și profesori din peste cincisprezece licee din București pentru dezbaterea „Cum recunoști o știre falsă?”. Dacă este adevărat că tinerii au de învățat de la adulți, discuția a arătat că și reciproca este valabilă. S-a vorbit despre confirmation bias – tendința utilizatorilor din mediul online de a căuta și accepta mai ușor surse care le confirmă propriile convingeri, dar și despre curajul de a pune întrebări, de a verifica și de a rămâne sceptic în fața unei informații care pare prea ușor de acceptat.
Un alt mod de a vorbi despre relația tinerilor cu lectura a fost propus prin Boovie. Pentru a transforma un roman într-un book-trailer de câteva minute, elevul trebuie să identifice esențialul, să înțeleagă conflictul și personajele, să elimine ceea ce este redundant și să traducă textul în imagine, ritm, sunet și montaj. Lectura devine astfel un exercițiu de analiză și creație. La masa rotundă organizată în cadrul Străzii de C’Arte, câștigătorii și coordonatorii proiectului au vorbit despre transformarea lecturii într-o experiență de echipă, de interpretare și de creație.
Pentru specialiști, ediția a XV-a a deschis, în același timp, mai multe direcții de reflecție asupra culturii, cercetării și tehnologiei. Colocviul național „Ioan Bianu 170” a readus în atenție personalitatea și contribuția celui care a avut un rol fundamental în dezvoltarea bibliologiei românești, în timp ce conferința „Nouă Decenii de Sociologie Românească” a recuperat contribuția lui Dimitrie Gusti la dezvoltarea acestei discipline.
Lansarea volumului „Human-Led, AI-Enabled: A Practical Guide to Thriving in the AI Era”, semnat de Mohammed Benzakour, eveniment realizat cu sprijinul CES Bucharest a pornit de la o idee centrală: inteligența artificială poate genera opțiuni, scenarii și formulări, dar discernământul rămâne uman. Responsabilitatea pentru consecințele unei decizii nu poate fi transferată unui sistem, iar un răspuns coerent nu este neapărat un răspuns corect. Verificarea, formularea unor întrebări precise, oferirea contextului relevant și capacitatea de a contesta și rafina răspunsurile sunt competențe esențiale în lucrul cu AI.
În aceeași zonă s-a înscris MOVELIBRARY, proiect lansat la BCU „Carol I” în cadrul festivalului și inițiat de Academia Oamenilor de Știință din România împreună cu BCU „Carol I” și alți actori instituționali. Proiectul urmărește constituirea unei platforme comune pentru schimbul de experiență și definirea unei strategii privind utilizarea inteligenței artificiale în bibliotecile din România.
Carte și patrimoniu
Lansarea volumului „Hoteluri bucureștene în cărți poștale de epocă”, de Nicolae Lupu, publicat la Editura Vremea, a urmărit istoria unor clădiri de referință de pe Calea Victoriei și transformările lor de-a lungul deceniilor. Cu acest prilej, Poșta Română, a lansat cartea poștală aniversară a ediției a XV-a a Festivalului Strada de C’Arte.
Lansarea volumului „Gagici Miștoace, Scorpii Celebre & Tipi Fabuloși”, semnat de Excelsa Exarhu și publicat la Editura Tracus Arte, propune o geografie personală, în care personaje, locuri și întâlniri sunt recompuse printr-o narațiune care îmbină textul cu ilustrațiile realizate de autoare. Dialogul a depășit formula obișnuită a unei lansări, aducând în discuție relația dintre literatură, artă și memorie.
Preocuparea pentru patrimoniu a fost reconfigurată de expoziția pentru „Contribuțiile Familiei Regale la fondarea și extinderea Fundațiunii Universitare: 1891–1948”, realizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, precum și de expoziția „Bizanț după Bizanț. Imnul Acatist al Maicii Domnului reflectat în vechi tipărituri”, realizată în parteneriat cu Biblioteca Sfântului Sinod și apreciată pentru calitatea cercetării și rafinamentul prezentării.
„Privită în 2011, ideea unui festival care aducea spectacole, concerte, film și artă stradală în jurul statuii Regelui Carol I era considerată neadecvată unei biblioteci universitare. Prima ediție a răspuns printr-un slogan care a devenit, în timp, o declarație de principiu: Legalizăm traficul de cultură.
Cincisprezece ani mai târziu, Strada de C’Arte a schimbat teme, invitați și formate, dar nu și întrebarea de la care a pornit: dincolo de cum putem aduce publicul la cultură, la ce anume are nevoie să aibă acces acum? De la expoziții și concerte la dezbateri, teatru, film, artă ecvestră, întâlniri despre tehnologie și educație, festivalul a încercat, ediție după ediție, să răspundă acestei întrebări fără să devină previzibil.
Ceea ce a construit Strada de C’Arte în cincisprezece ani este, în fond, un reflex. Reflexul orașului de a reveni la bibliotecă pentru cultură, educație, întâlnire și pentru toate formele prin care cele șapte arte pot intra în dialog cu publicul”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
