Un ansamblu inedit de 40 de fotografii originale de Brâncuși, descoperite și identificate de Doina Lemny, va fi expus în premieră mondială
Anul Brâncuși este marcat în România printr-o expoziție de excepție și cu totul inedită, curatoriată de Doina Lemny, „Brâncuși și muzele sale”, organizată de Art Safari New Museum, în cel de-al doilea sezon expozițional al anului 2026, în perioada 18 septembrie – 20 decembrie.
Adorat și adulat de femeile care-i treceau pragul, Brâncuși le-a purtat un respect deosebit, ridicându-le la nivel de figuri emblematice ale feminității, transpuse de el în sculpturi binecunoscute, în fotografii și în filme, o pasiune artistică de-a sa mai puțin cunoscută publicului larg.
„Această expoziție, care e cu totul diferită de expozițiile retrospective ce prezintă doar ansambluri de sculpturi, este excepțională pentru că întredeschide niște porți către intimitatea artistului, către personalitatea lui, adesea prezentată cu simplitate”, declară Doina Lemny, una dintre cele mai reputate voci internaționale în cercetarea operei brâncușiene.
Doina Lemny semnează conceptul curatorial al acestui demers inedit, rezultat al unor ani de cercetare în arhive private și în colecții muzeale internaționale. Expoziția prezentată la Art Safari New Museum își are sursa în cartea curatoarei Doina Lemny, Brâncuși et ses muses, publicată în 2023.
Universul feminin care a marcat viața și opera lui Brâncuși
Publicul este invitat la o incursiune în intimitatea lui Constantin Brâncuși, a relațiilor sale cu femeile: artiste, scriitoare, dansatoare, galeriste care-l vizitau la atelierul său parizian, precum baroana Renée Irana Frachon (modelul Muzei adormite), Margit Pogany, Lizica și Irina Codreanu, artista și scriitoarea Nancy Cunard, poeta Mina Loy, dansatoarele Marthe Lebherz, Florence Meyer, Marina Șaliapin, cât și ultima parteneră a artistului, pianista Vera Moore. Ele i-au devenit muze inspiratoare și prietene apropiate într-o perioadă bogată de creativitate.
Unele dintre iubite, prezențe constante în viața sa cotidiană, precum dansatoarea elvețiană Marthe Lebherz și pianista de origine britanică Vera Moore, au rămas în arhive prin bogata corespondență purtată cu sculptorul. Iar prietena sa Margit Pogány, pictoriță maghiară, i-a inspirat lui Brâncuși una dintre cele mai celebre sculpturi ale sale, „Mademoiselle Pogany”, a cărei versiune din colecția Muzeului de Artă din Craiova va fi prezentă în expoziția de la Art Safari.
În jurul acestor relații au apărut și o serie de mituri și legende, pe care vizitatorii le vor descoperi în expoziție. Una dintre ele este presupusa poveste de dragoste dintre Brâncuși și prințesa Marie Bonaparte. Artistul n-a întâlnit-o niciodată, dar se spune că ea a fost cea care a inspirat una dintre sculpturile sale renumite, Prințesa X. O altă legendă este presupusa poveste de iubire dintre Brâncuși și Maria Tănase, pe care a întâlnit-o la Expoziția Universală de la New York, în 1939, și alături de care apare în doar o fotografie.
O piesă de teatru în mai multe acte
Expoziția este inedită printr-un bogat ansamblu de fotografii realizate de Brâncuși, filme, corespondențe, afișe, documente personale și, mai cu seamă, obiecte (rochii, bijuterii) care au aparținut acestor muze, precum și piese emblematice aduse de la Victoria & Albert Museum Londra și Nouveau Musée National de Monaco, dar și opere inedite din colecții private.
„Expoziția este concepută ca o piesă de teatru în mai multe acte, în care fiecare personaj iese în evidență cu ce are mai special: baroana Renée Irana Frachon, modelul Muzei adormite, este reprezentată prin fotografii și obiecte; Margit Pogany este reprezentată în expoziția noastră prin fotografii, desene și sculptura emblematică ce i-a asigurat renumele”, adaugă Doina Lemny.
40 de fotografii originale realizate de Brâncuși, expuse pentru prima dată
În premieră mondială, se prezintă cu această ocazie un ansamblu inedit de 40 de fotografii originale de Brâncuși, descoperite și identificate de Doina Lemny în colecția Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.
Fotografiile provin din arhiva scriitoarei Otilia Cosmuța-Bölöni, una dintre cele mai fidele prietene ale lui Brâncuși încă din primii săi ani parizieni – cea care i l-a prezentat pe Rodin și care i-a făcut cunoștință artistului cu primele sale muze, Margit Pogany și baroana Renée-Irana Frachon. Cele 40 de fotografii au fost donate Universității printr-un intermediar, doctorul Nicolae Maior din Oradea, la dorința moștenitoarei Otiliei.
„De mult timp voiam să văd aceste 40 de fotografii. Trebuia neapărat să le văd personal, ca să le certific 100% autenticitatea! Ochiul meu este obișnuit cu toate fotografiile din fondul Brâncuși de la Centrul Pompidou (aproximativ 2.000 de clișee și tiraje) și din alte colecții private. De aceea, m-am consultat, cum fac întotdeauna, cu experți în fotografie”, continuă Doina Lemny, curatoarea expoziției
Filmul, pasiunea experimentală a lui Brâncuși, întregește expoziția
Brâncuși era foarte curios de toate noutățile în materie de imagine, iar după ce a ajuns la un nivel profesionist în fotografie, și-a cumpărat un aparat de filmat pentru a explora și acest domeniu absolut nou atunci. Cele mai cunoscute filme realizate de artist sunt cele reprezentând dansatoare performând la atelierul său, printre sculpturi.
„Mai multe secvențe demonstrează concepția lui de cineast: dansul acestor muze, dintre care cea mai renumită este Florence Meyer, fiica bogaților colecționari americani Agnes și Eugene Meyer, proprietarii jurnalului Washington Post, și alte dansatoare dificil de identificat pentru că – și aici este măiestria artistului! – le filmează acoperite, surprinzând numai dansul mâinilor”, adaugă Doina Lemny.
Doina Lemny este istoric de artă și una dintre cele mai reputate voci internaționale în cercetarea operei lui Constantin Brâncuși. A lucrat mai bine de două decenii la Centrul Pompidou din Paris, unde a coordonat fondul de arhivă Brâncuși, și este autoarea unor volume de referință dedicate sculptorului și cercului său de prieteni.
Scenografie Cosmin Florea
Coordonator Alexandra Marin și Maria Munteanu, asistate de Andreea Busuioc
Partener Rețeaua de Sănătate Regina Maria
Ce expoziții aduce noul sezon din Art Safari New Museum
Cel de-al doilea sezon expozițional al anului aduce publicului alte expoziții de excepție: „Pop Art. Lumea în culori”, o incursiune în șase decenii de artă și cultură vizuală, de la Andy Warhol până în prezent, „Război și pace”, un eseu vizual dedicat relației dintre conflict și pace de-a lungul istoriei artei românești, „Noua climă. Suntem pregătiți?”, expoziție interactivă powered by Fundația OMNIASIG, precum și expozițiile temporare „Cristian Mungiu. Fjord, fotografii” și „Arta de a trăi prânzul”, realizată în parteneriat cu Edenred. Noul sezon va putea fi vizitat în perioada 18 septembrie – 20 decembrie 2026, la Art Safari New Museum, în Amzei 13, București. Biletele cu 50% reducere sunt disponibile pe artsafari.ro doar până pe 17 septembrie.
Despre Art Safari New Museum
Art Safari New Museum se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan, și este organizat de Centrul Cultural Art Society, fundație de utilitate publică, realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului 1. Art Safari New Museum este susținut de Banca Transilvania, Fundația OMNIASIG, Lidl, Voxility, Glo, Mastercard, Regina Maria, De’Longhi România, Porsche, Catena, Brâncoveanu, Edenred, Policolor, Carpet and More, Lindab, Epson și alții. Organizator anual al Pavilionului de Artă București, ajuns la a 19-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale, precum și cu colecționarii privați, expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu și promovarea artei contemporane. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații, inclusiv prin organizarea de ateliere de artă, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale (cum ar fi metroul bucureștean). În cele 18 ediții de până acum a înregistrat peste 1 milion de vizitatori. Mai multe detalii pe artsafari.ro.
