LÁZÁR, romanul care face senzație în lumea literară internațională și îl transformă pe Nelio Biedermann, la doar 22 de ani, într-una dintre marile revelații ale literaturii europene, a apărut recent în România, la Editura Trei. Publicat inițial în Germania în 2025, romanul a devenit rapid bestseller și a fost tradus în peste 25 de limbi, stârnind comparații cu marile saga de familie ale literaturii europene, de la Thomas Mann și Joseph Roth până la Gabriel García Márquez.
LÁZÁR urmărește destinul unei familii aristocrate maghiare (von Lázár) pe parcursul primei jumătăți a secolului XX, din ultimele zile ale Imperiului Habsburgic, până la revolta maghiară din 1956. În centrul romanului se află familia von Lázár, o dinastie aflată în declin, prinsă între războaie, exil, traume moștenite și destrămarea unei lumi vechi. Lajos von Lázár, copilul „transparent”, devine una dintre imaginile simbolice ale romanului, personaj prin care Biedermann construiește o meditație despre memorie, moștenire, traumă și destrămarea unei lumi vechi.
Cu o atmosferă gotică și o construcție amplă, romanul îmbină realismul istoric cu dimensiunea mitică și simbolică a memoriei familiale. Pădurea care pare să înghită personaje, fantomele și episoadele stranii nu sunt simple elemente fantastice, ci expresia felului în care trecutul continuă să bântuie prezentul. Publicația Financial Times vorbește despre felul în care romanul transformă istoria Europei Centrale într-o experiență intimă și viscerală, în care războaiele, violența și exproprierile sunt resimțite direct în corp și transmise din generație în generație.
Un roman inspirat de propria istorie familială
Deși romanul este ficțiune, povestea cărții are la bază propria istorie de familie a autorului. Născut la Zürich în 2003, Nelio Biedermann provine, pe linie paternă, dintr-o familie aristocrată maghiară ale cărei proprietăți au fost confiscate de regimul comunist, în timp ce bunicii săi au fugit în Elveția după Revoluția Maghiară din 1956. Autorul a declarat în mai multe interviuri că ideea romanului îl urmărea încă din adolescență: „Am știut de la 16 ani că vreau să scriu despre istoria familiei mele” , a spus pentru Tsüri.ch.
În copilărie, Biedermann mergea deseori la fostele proprietăți ale familiei sale din Ungaria, experiențe care au influențat profund atmosfera romanului. Una dintre clădiri fusese transformată într-un institut psihiatric, iar pereții erau încă acoperiți cu portrete ale strămoșilor săi. „Mergeam mereu la castelele care ne aparținuseră cândva”, își amintește autorul într-un interviu pentru The New York Times.
Autorul vorbește despre scrierea romanului ca despre o confruntare directă cu memoria și trauma moștenită. „A fost eliberator să scriu despre istoria familiei”, spune el pentru Tsüri.ch. Primele versiuni ale manuscrisului erau prea apropiate de realitate, iar introducerea realismului magic i-a oferit libertatea necesară pentru a transforma experiența familială în literatură: „Tonul mistic mi-a oferit distanța necesară pentru a scrie ceea ce voiam,” a declarat pentru The New York Times.
Un rol esențial în construcția atmosferei romanului l-a avut bunica autorului. Spre sfârșitul vieții ea suferea de demență, iar realitatea și imaginația se amestecau permanent în discursul ei. Biedermann a povestit că bunica sa vorbea cu persoane decedate sau spunea că urmează să plece la vechiul castel de vânătoare, iar această suprapunere dintre concret și fantastic a devenit una dintre cheile romanului: „Am vrut să obțin același efect în scris: realul și fantasticul să poată exista firesc unul lângă celălalt” , a explicat pentru Tsüri.ch.
Scrisul, ca formă de explorare
În numeroase interviuri, Nelio Biedermann vorbește despre scris ca despre o formă de experiment și explorare. Scrie de mână, apoi rescrie și reduce drastic textul. Îi place să lase goluri și ambiguități în narațiune, pentru că are încredere în inteligența cititorului. În LÁZÁR alternează pasaje lirice, scrisori, fraze foarte lungi și schimbări de registru stilistic pentru că „A fost fascinant să observ ce efect produce fiecare formă de text”, spune autorul pentru Tsüri.ch.
Întrebat despre personajele sale preferate, Biedermann spune că se simte cel mai apropiat de Pista, „o figură timidă și întunecată”, însă personajul pe care l-a construit cu cea mai mare plăcere este Imre, outsiderul excentric și confuz al familiei pentru că „Supraviețuiește multor lucruri. În același timp are ceva de basm”, spune el în același interviu.
Romanul s-a bucurat de un succes remarcabil chiar dinainte de publicare
Șapte edituri germane au concurat pentru drepturile de publicare a manuscrisului, iar ulterior LÁZÁR a fost cumpărat de peste douăzeci de edituri internaționale și tradus în mai mult de 25 de limbi. Romanul a petrecut 29 de săptămâni pe lista bestsellerelor din Germania și urmează să fie adaptat pentru cinema de regizorul Tom Tykwer, cunoscut pentru Run Lola Run și Babylon Berlin.
Deși presa internațională și scriitori de renume au vorbit în termeni dintre cei mai elogioși despre talentul tânărului scriitor, acesta rămâne surprinzător de rezervat. În interviurile recente vorbește despre caracterul „ireal” al succesului și despre faptul că părinții săi sunt „foarte mândri”. Unchiul său din Budapesta, care l-a ajutat să reconstruiască trecutul familiei, așteaptă încă traducerea maghiară a romanului pentru a-l citi: „Reacția lui mă interesează cel mai mult”, spune acesta.
Despre autor
Nelio Biedermann s-a născut în 2003, la Zürich, și este autorul volumelor Anton will bleiben și Lázár. Biedermann studiază literatura germană și cinematografia la Universitatea din Zürich. A început să scrie ficțiune în timpul carantinei din pandemie, când liceul său a organizat un concurs literar pe tema «sfârșitului lumii», pe care l-a câștigat. Experiența l-a făcut să ia în calcul proiecte literare mai ambițioase. După debutul său din 2023, LÁZÁR l-a transformat într-una dintre cele mai importante și urmărite voci tinere ale literaturii europene contemporane.
