„Ruinele comunismului și memoria tranziției”, dezbatere despre urmele trecutului în România contemporană


Cum poate fi înțeles comunismul de către o generație care nu l-a trăit direct, dar îi moștenește încă infrastructura, limbajul și imaginarul? Ce rămâne astăzi din promisiunile modernizării socialiste și cum continuă tranziția postcomunistă să modeleze orașele și memoria colectivă?

Scemtovici & Benowitz Gallery invită publicul sâmbătă, 6 iunie, de la ora 18:00, la dezbaterea „Ruinele comunismului și memoria tranziției”, organizată în contextul expoziției „Gumă neagră”, curatoriată de Gilda Ghinoiu. La dezbatere participă artistul vizual Emanuel Borcescu, sociologul Călin Cotoi, sociologul și antropologul Liviu Chelcea, alături de scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu, autori și cercetători care au analizat postsocialismul, dezindustrializarea și transformările sociale ale României contemporane.

Participanții reunesc perspective din sociologie, antropologie, literatură și artă contemporană. Călin Cotoi și Liviu Chelcea au publicat cercetări importante despre postsocialism, infrastructuri și transformările urbane, în timp ce Vasile Ernu este una dintre vocile esențiale ale reflecției critice despre spațiul ex-sovietic și memoria tranziției.

Dezbaterea va aborda teme precum memoria postsocialistă, dezindustrializarea, transformările spațiului urban după 1989 și nostalgia comunismului. Discuția urmărește și felul în care generațiile tinere negociază o istorie pe care nu au trăit-o direct și pe care o cunosc adesea fragmentar – prin nostalgii televizate, clișee culturale sau povești de familie – dar care continuă să le influențeze viața cotidiană.

Evenimentul propune o reflecție critică asupra felului în care comunismul este astăzi rememorat, reinterpretat sau simplificat în discursul public și în cultura populară și deschide un dialog despre relația dintre memorie, nostalgie și experiența socială a tranziției postcomuniste.

Titlul dezbaterii trimite la expoziția „Gumă neagră” a lui Emanuel Borcescu, rezultatul a 16 ani de cercetare vizuală exprimată în tehnici diferite, de la pictură în impasto grosso la grafică și instalații site-specific. „Guma neagră”, bitumul folosit în marile șantiere și infrastructuri ale epocii, devine aici metafora unui liant între propagandă, memorie și peisaj urban. În această serie de lucrări, limbajul vizual al artistului curge într-o scriere imaginară derivată din contururile construcțiilor comuniste și ale infrastructurilor industriale.

Fragmentele de arhitectură socialistă, șantierele abandonate și simbolurile progresului industrial devin în lucrările lui Borcescu urme ale unei istorii recente care continuă să modeleze imaginarul colectiv și peisajul urban al României contemporane. În acest context, evenimentul „Ruinele comunismului și memoria tranziției” propune nu doar o discuție despre trecut, ci și o reflecție asupra felului în care ruinele materiale și mentale ale comunismului continuă să structureze prezentul.

Călin Cotoi (n. 1974, Timișoara, România), absolvent de medicină și sociologie și doctor în filosofie, profesor la Facultații de Sociologie a Universității București. În cercetările sale a abordat teme și subiecte de antropologie politică, istoria științelor sociale și teorie socială. Este alumnus al Wissenschaftskolleg zu Berlin, Woodrow Wilson Center, Colegiul Noua Europă, Collegium Budapest, Indiana University și Center for Advanced Studies Sofia. Cele mai recente publicații ale sale sunt „Holera și duhul comunismului: Inventarea socialului în România, 1831–1914” și „Common Reed and Giant Cane: Transnational Plant Lives and Hydro-Modernities in the Socialist Danube Delta”.

Vasile Ernu (n. 1971, Odessa, URSS) este scriitor și jurnalist, absolvent al Facultății de Filosofie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff și redactor al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundațiilor Idea și Tranzit, precum și în cadrul editurilor Idea și Polirom. A susținut rubrici de opinie în România Liberă, HotNews, Timpul, Adevărul, CriticAtac și Libertatea. A publicat peste unsprezece cărți, în peste zece limbi, dintre care amintim „Mica trilogie a marginalilor”, „Sălbaticii copii dingo” și „Generația canibală”.


Liviu Chelcea (n. 1974, București, România) predă sociologie la Universitatea din București. Cercetările sale au ca teme centrale inegalitatea, locuirea și fluxurile metabolice în orașe. Cu pregătire în antropologie, Liviu Chelcea a scris despre postsocialism, dezindustrializare, ruine industriale, restituirea locuințelor și infrastructurile urbane din București. Din 2018, studiază tensiunea dintre apa îmbuteliată și apa de rețea în New York City, inclusiv utilizarea domestică a filtrelor de apă și ospitalitatea apei în restaurante, precum și în cadrul proiectului bottledwater.ro. Cele mai recente publicații ale sale sunt „Bucureștiul postindustrial: Memorie, dezindustrializare și regenerare urbană” și studiul „Hydraulic Hospitality and the Waters of New York „

Emanuel Borcescu (n. 1980, Râmnicu Sărat) trăiește și lucrează în București. A studiat pictură și grafică la Universitatea Națională de Arte București. Borcescu este interesat de mutația sensului în decodificarea imaginilor iconice, instalate în memoria colectivă, și de modalități subversive de transmitere a mesajelor. Practica sa artistică investighează de peste două decenii relația dintre propagandă, imaginar colectiv și arhitecturile memoriei. Expozițiile personale includ instalații în spațiul public, Piața Universității (Mineri de grădină) și Piața Presei Libere din București (Fresca muncitorului român capitalist), și colaborări cu galerii de artă: H’Art Gallery, Scemtovici & Benowitz Gallery, Lateral ArtSpace (Fabrica de Pensule, Cluj), Alert Studio. A participat la expoziții de grup în România la Muzeul de Artă Constanța, The Institute, Muzeul de Artă Recentă, Muzeul Național de Artă Contemporană și în SUA (Selby Gallery), Franța (Pont-Aven), Marea Britanie (Nunnery London), Italia (Bari Biennale), Ungaria (Borsos Museum Győr).

Expoziția „Gumă neagră” este deschisă până în 12 iunie 2026 la Scemtovici & Benowitz Gallery, de marți până sâmbătă, 15:30 – 19:30 sau pe bază de programare la 0735 917 793.

                                                                                  ***

Despre Scemtovici & Benowitz Gallery

Scemtovici & Benowitz Gallery este o galerie bucureșteană inaugurată în decembrie 2022, cu misiunea de a susține scena de artă și de a crește valoarea artiștilor români pe piața locală și internațională. Galeria are un program artistic consistent și ambițios, în colaborare cu fundația culturală Art Movements Foundation. Spațiul Scemtovici & Benowitz Gallery se desfășoară pe cele două niveluri ale unui imobil construit la finalul anilor ‘20, restaurat și adaptat pentru a găzdui artă contemporană și evenimente dedicate publicului, sectorului creativ și mediului antreprenorial.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508