Între 25 și 28 septembrie 2025, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a încapsulat, pentru a paisprezecea oară inima Bucureștilor în Strada de C’Arte. Sub motto-ul ”AI C’Arte, AI Parte”, acest festival a invitat publicul să reflecteze și să acționeze într-o lume aflată sub presiunea acceleraționistă în care spiritul are nevoie, mai mult ca oricând, de repere și adăposturi solide.
Ediția din acest an a fost densă și diversă. În fața întrebărilor despre inteligența artificială, dependența de ecran și viitorul lecturii, festivalul a răspuns prin gesturi de prezență și empatie: liceenii au primit cărți ca semn de încredere în viitor, profesorii și scriitorii au redeschis, prin dialog, teme esențiale despre libertatea de gândire, muzica a răsunat în afara și înăuntrul bibliotecii iar caii au surprins trecătorii pe lângă statuia ecvestră a regelui Carol I. Între dezbateri, concerte, ateliere, expoziții și lansări de carte, Strada de C’Arte a devenit, din nou, un loc unde cultura nu este doar consumată, ci și trăită.
Festivalul a debutat cu o întrebare simplă, dar incomodă: Tu ce faci după ce ridici ochii din smartphone?. Elevi, studenți, profesori și părinți, au intrat în dialog cu scriitori, psihologi și universitari. Împreună au încercat să găsească răspunsuri la una dintre cele mai presante dileme ale generației actuale: cum recâștigăm atenția, echilibrul și relațiile într-o lume dominată de ecrane? Discuția, moderată de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, i-a avut în prim-plan pe prof. univ. dr. Călin-Andrei Mihăilescu, psihologul Radu Leca și pe scriitorul Flaviu Predescu. Publicul nu a rămas spectator: întrebările venite din sală au arătat neliniștea tinerilor, dar și dorința lor de a găsi alternative pentru a contrabalansa fluxul continuu de stimuli digitali.
În cadrul altor dezbateri, scriitorii și cercetătorii invitați au arătat cum poveștile rămân repere de recunoaștere și apartenență. Dincolo de estetica textului, literatura oferă comunităților un limbaj comun prin care își definesc valorile și memoria colectivă. Alt aspect surprins a fost tensiunea dintre creația artistică și algoritmi. Concluzia a fost că tehnologia nu trebuie privită ca un rival, ci ca un instrument care poate amplifica vizibilitatea artei, dar nu îi poate înlocui autenticitatea. Într-o discuție despre riscul uniformizării și despre cum școala trebuie să redea plăcerea descoperirii, accentul a căzut pe mentorat și pe nevoia unei pedagogii structurate pe acesta. Într-o altă dezbatere, bibliotecile au fost descrise drept spații de conectare a tradiției cu inovația împărtășirii unde cartea tipărită coabitează cu resursele digitale. Mesajul principal: biblioteca nu este doar un depozitar de informație, ci un laborator al comunității.
Festivalul a adus în prim-plan lansări de carte cu subiecte diverse și captivante. Un moment deosebit a fost prezentarea volumului Calul în mentalul românesc prin prisma artelor figurative, semnat de Alexandru Iavorovski, un reputat formator și mentor în lumea ecvestră. Evenimentul, moderat de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU, și cu participarea Marilenei Mladin, președinte al Federației Ecvestre Române, a fost însoțit de prezența inedită a cailor Nero și Ecuador, care au așteptat invitații lângă foaierul Aulei, pe Calea Victoriei, oferind un spectacol urban remarcabil și atrăgând atenția trecătorilor sub crăvașa lui Filimon Iordache. Volumul este un demers de cercetare interdisciplinară care combină artele plastice, antropologia imaginii și teoria culturii pentru a explora paradoxul unei civilizații strâns legate de cal, dar cu o reprezentare artistică precară. Alte titluri importante lansate au inclus volume dedicate lui Mihai Eminescu, precum și lucrări de literatură contemporană și eseistică, fiecare oferind perspective originale asupra identității, culturii și valorilor românești.
Atelierele au fost un alt pilon al festivalului, angajând participanții în a experimenta domenii precum arta ecvestră și respirația conștientă. Proiectul Boovie 2025, unde liceenii transformă cărțile în scurtmetraje, a stimulat creativitatea și gândirea critică, demonstrând că lectura poate fi un catalizator al expresiei artistice. În paralel, tururile ghidate prin istoria și arhitectura clădirilor au făcut ca vizitatorii să perceapă biblioteca nu doar ca spațiu de studiu, ci și ca pe un creuzet al memoriei și contemplării viitorului.
Festivalul a oferit publicului patru experiențe muzicale distincte, fiecare cu farmecul și unicitatea sa. The Motans au deschis seria cu un spectacol electrizant, plin de emoție și ritm, cucerind publicul cu hiturile lor și energia inconfundabilă. Ansamblul MomentuM a continuat seria concertelor cu un recital de excepție, în care varietatea stilurilor – de la jazz și valsuri la piese contemporane – a creat un parcurs sonor captivant, incluzând capodopere semnate de titani precum Freddie Mercury, George Gershwin și Eugen Doga. Următorul concert, Da Capo, a evidențiat talentul tinerilor muzicieni coordonați de Maria Alexandru, care au oferit mini-recitaluri la vioară, flaut, chitară și pian, demonstrând diversitatea și prospețimea repertoriului clasic și contemporan. Festivalul s-a încheiat cu Nicu Alifantis, care a interpretat cu aceeași pasiune și autenticitate piese care au traversat generații și stiluri, încheind manifestarea printr-un moment de recunoaștere: artistul a fost premiat pentru contribuția sa artistică remarcabilă.
În cadrul evenimentului care a inspirat tema festivalului, s-a lansat site-ul www.aimagnacarta.ai, precum și proiectul VAIL (Validarea AI a lecturii) generând un dialog inedit și neliniștitor asupra relației dintre om și inteligența artificială. Participanții au dezbătut aspecte de etică privind utilizarea AI, dar și referitoare la natura acestei relații: ce este și ce ar putea să fie, din perspectiva educației, a culturii și a responsabilității personale. Un moment tulburător a fost VAIL Theater, o reconstituire în varianta AI a personalității regelui Carol I. Regele „virtual” a exprimat impresii despre Biblioteca Centrală Universitară și despre festivalul Strada de C’Arte, subliniind importanța menținerii cărții în centrul experienței culturale: un cititor leneș pe timp de pace este ca un soldat laș pe timp de război. Astfel, proiectul a reușit să îmbine tehnologia cu reflecția culturală, oferind o experiență interactivă, educativă și memorabilă pentru toți cei prezenți.
Festivalul a inclus și expoziții surprinzătoare, care au pus în valoare lucrări remarcabile din colecțiile BCU și interpretări contemporane. Vineri, în Salonul Carol I, s-a deschis expoziția Ars Militaris – tehnica militară antică în gravuri, curator Andreea Badea. Conceptul a pornit de la un document rar din colecțiile Bibliotecii, un colligatum care reunește două tratate de tehnică militară ale umanistului flamand Justus Lipsius (1547-1606). Gravurile selectate surprind vestimentația, armamentul și mașinile de război din secolele III–II î.Hr., completate de lucrări din colecțiile curente. O altă expoziție de eseuri fotografice, Simboluri pe tabla timpului, a fost vernisată în Rampa de Creație. Autorul, Adi Cojan, venit special din Franța, propune o perspectivă conceptuală printr-o serie de fotografii neconvenționale, realizate exclusiv din piese de șah și fără Photoshop. Mireille Rădoi, Directorul General al BCU, a subliniat că expoziția oferă o modalitate vizuală de a spune povești și de a stimula reflecția. Celelalte două expoziții au celebrat mari personalități ale literaturii române. Una a fost dedicată lui Mihai Eminescu, cealaltă lui Mihail Sebastian, ambele realizate cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române.
Târgul de Carte a atras cititori prin volume noi de referință și, cu acest prilej, au fost donate de către BCU peste 500 de cărți.
Tradiția și inovația nu sunt noțiuni antagonice. Aici, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, inaugurată acum 130 de ani, ele coexistă. Anul acesta, Festivalul Strada de C’Arte a constituit un cadru pentru a atrage atenția asupra faptului că interacțiunea cu inteligența artificială într-un moment de revoluție tehnologică trebuie înțeleasă cu discernământ și responsabilitate. Biblioteca face apel la echilibru și cooperare între oameni și tehnologie, pentru ca AI să completeze, poate chiar să potențeze, nicidecum să înlocuiască experiența umană a cunoașterii și lecturii. Fiecare manifestare artistică sau cu scop educațional a creat un dialog cu publicul cu scopul de a-l reconecta cu biblioteca, privită și ca un loc al întâlnirii cu ideile, cu frumosul și cu ceilalți. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” rămâne un spațiu deschis, în care viitorul se clădește prin capacitatea de a discerne, de a conecta și de a inova, a declarat conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
Mai multe detalii despre eveniment și activități sunt disponibile în jurnalul festivalului: https://stradadecarte.ro/jurnalul-festivalului-2025/.Ediția Festivalului Strada de C’Arte 2025 a fost realizată cu sprijinul Ministerului Culturii și a beneficiat de sponsorizarea BAT România, Exim Banca Românească și UniCredit Bank.
