Începând cu 3 octombrie 2025 de la ora 19:00, la Galeria „Octav Băncilă” din Iași (Str. Lăpușneanu nr. 7) se deschide expoziția „XYZ. Înapoi în viitor”. Vernisajul coincide cu prima zi a evenimentului Noaptea Albă a Galeriilor iar expoziția va putea fi vizitată până pe 6 octombrie 2025.
„XYZ. Înapoi în viitor” se configurează ca un sistem de coordonate al raportării noastre la lume, o grilă imaginară prin care privirea caută prezentul. Pe axele convenționale ale percepției, timpul pare să se proiecteze dintr-un punct fix A spre un viitor care promite diferența. Totuși, în logica prezentului tardiv-capitalist, acest viitor se dovedește a fi doar o variație a acelorași forme, o buclă a promisiunilor nerealizate. Mark Fisher descria această imposibilitate de a imagina altceva decât continuarea capitalistă drept „realism capitalist”: un orizont temporal în care viitorul apare doar ca revenire a trecutului sub noi forme de consum.
Artiștii Dan Cebotari, Dumitrița Gurău, Cătălin Marinescu, Radu Marțin, Mihai Savin și Radu-Mihai Tănasă explorează această condiție temporală fragmentată și autoreferențială, invitându-ne să descoperim un palimpsest format din fotografii, obiecte și gesturi ce îmbină memoria epocii comuniste cu experiențele cotidiene actuale. Prin această juxtapunere, progresul își trădează fragilitatea și devine vizibil ca ceea ce nu este de fapt.
«„XYZ. Înapoi spre viitor” se transformă, astfel, într-un laborator al temporalităților alternative: între promisiunea accelerată a capitalismului și rezistențele circulare ale istoriei, între imposibilitatea prezentului și tentativa de a-l regăsi în gesturi mărunte, colective, fragile.» menționează Lorena Marciuc și Cristiana Ursache, curatoarele expoziției.
Identitatea vizuală este realizată de Iustin Stan.
Asist. Drd. Lorena Marciuc cercetează în cadrul Școlii Doctorale de Arte Vizuale din Iași practici curatoriale alternative – sonice – urmărind atât schimbările obiectului estetic, cât și implementarea unei posibile alternative (metodologice) a medierii curente, având o teză intitulată: „Constituirea obiectului estetic în medierea curatorială digitală auditivă”. Participantă a conferinței “The Postresearch condition” 2021, cu mențiune ulterioară în publicația “The Postresearch Condition” ed. Hank Slager, Metropolis M, 2021. Mediator cultural – Galeria Plan B Berlin pentru Pavilionul României în cadrul Bienalei de Artă de la Veneția 2019 și curator al expozițiilor „The Internexus of Living Things. La limita obiectului, spre marginea umanului” Galeria Aparte, 2025, „Insuportabila ușurătate a absurdului”, Borderline Art Space, 2025 și „Emoția ca (spațiu) negativ”, Borderline Art Space, 2025.
Cristiana Ursache (n.1999) este curator în Iași, România. A absolvit studiile de licență și master în teorii și practici în artele vizuale la Universitatea de Arte „George Enescu” Iași, iar din 2023 defășoară o cercetare doctorală despre practicile curatoriale din România din anii 2000 până în prezent, în cadrul aceleiași universități. Din anul 2022 este curator la Galeria Artep. A avut rolul de mediator cultural la Pavilionul României, Ediția 59 a Bienalei de la Veneția, a coordonat programul de mediere culturală la Garrison Chapel Londra la expoziția artistului Ștefan Câlția iar în 2024 a colaborat cu Listval Gallery din Islanda. În 2024 a fost selectată pentru o rezidență de cercetare organizată de AGA în parteneriat cu HKW în Berlin iar în 2025 a beneficiat de o bursă de cercetare la Universitatea San Martin din Buenos Aires, Argentinta.
Dumitrița Gurău (n. 1999, Republica Moldova) este artistă vizuală, specializată în artă murală. A absolvit studiile de licență și master în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design din Iași, unde în prezent urmează un program doctoral. Cercetarea şi practica sa artistică reflectă preocupările constante pentru imaginea şi cultura din mediul urban. Atât intervențiile sale murale, cât și proiectele de artă conceptuală funcționează ca forme de documentare și arhivare a fenomenelor din spațiul public – de la kitsch, publicitate și consum, până la identitate colectivă și estetici marginale –, prin care artista investighează modul în care orașul devine un spațiu de acumulare și transmitere a sensurilor estetice, culturale și sociale.
Practica lui Radu-Mihai Tanasă (n. 1999, România) este o explorare auto-etnografică a experienței masculine balcanice, acționând ca vector de negociere a disforiei/euforiei culturale, cât și de explorare a unor identități elastice în cadrul continentului european. El cercetează arhetipul de Incel pentru a înțelege mai bine modul în care masculinitatea este schimbată de Patriarhat și alte forme de ideologie, folosind totodată escapismul ca instrument politic pentru imaginarea modelelor de percepție și organizare dincolo de identități binare și polarizante. Istoria, cultura și tradițiile balcanice (pre-)otomane sunt folosite ca dovezi pentru moduri speculative și sustenabile de coexistență post ideologică, post etnică, post identitară.
Mihai-Aureliu Savin (n. 1995, România) explorează extensiile posibile ale mediului artistic printr-un demers centrat pe potențialul performativ al obiectului sculptural. Lucrările sale invită interogații la adresa împrumuturilor tehnologice și teoretice în artă, originalitatea ipotetică a producției artistice și autoritățile din lumea artei. A urmat cursurile de licență și masterat la Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul UNAGE Iași, specializarea Sculptură, continuându-și parcursul academic cu un doctorat în Arte Vizuale. În prezent, predă, în cadrul aceleiași specializări, cursuri bazate pe tehnologii emergente de producție 3D în sculptură.
Cătălin Marinescu (n. 1993, Iași, România) este artist vizual și doctorand la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Practica sa explorează memoria, arhiva și spațiile neconvenționale, cu un interes special pentru târguri de vechituri și bazaruri ca forme de arhivă colectivă. Lucrările sale îmbină fotografia, instalația multimedia și arta performativă, creând situații interactive care chestionează relația dintre autenticitate, tehnologie și percepția realității.
Dan Cebotari (n.2000) este proaspăt absolvent de masterat al specializării Sculptură – practici contemporane din cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design, UNAGE Iași. Interesele sale artistice urmăresc o analiză reflectivă asupra normelor sociale și a proceselor reacționare acestora, oscilând de la subiecte geo politice până la cutume sociale locale. Deseori, ironic, caută să transpună o viziune personală asupra problemelor create de provocările consumerismului și tehnologizării forțate. Lucrările de sculptură ale lui Dan au fost prezentate în proiecte de grup expoziționale din țară, printre care: Cei noi / Graduate Curated, MARe/Muzeul de Artă Recentă, București 2024; Graduation Highlights, Borderline Art Space, Iași, 2023; CTRL+ P, Galeria Aparte UNAGE, 2023; și în cadrul diverselor contexte expoziționale colective ca: Luna Sculptorilor Români 2024, Iași, ,,CEI NOI / GRADUATE CURATED’’ 2024 MARe/Muzeul de Artă Recentă, București sau Diploma Show 2023, București dar și în cadrul expoziției-concurs NEW WAVE ART PRIZE 2025, CATINCA TABACARU GALLERY, București,2025.
Radu Marțin (născut în 1999) este un artist vizual din Iași, interesat de mediul video, tehnologie generativă și performativitate în zona new media. O parte din practica sa artistică este focusată pe studiul psihicului uman în relație cu tehnologia, urmărind să dezvolte noi expresii vizuale care operează cu percepția artistică.
Absolvent al Facultății de Arte Vizuale și Design și în prezent doctorand în cadrul aceleiași instituții, participă activ la numeroase expoziții de grup. În 2021, expune pentru prima dată în cadrul expoziției „New Media Alley”, parte din evenimentul Romanian Creative Week, revenind în edițiile din 2022, 2023, 2024 și 2025 cu lucrări prezentate în secțiunea „New Media District”. Tot în anul 2021 se alătură grupului de artiști „EdgeMapping”, colaborând la proiecte precum: ,,Ship of Fools” sau ,,Fluid Memory”, dar și la spectacole de video mapping pe clădiri. Din același an începe să lucreze atât la nivel național cât și internațional cu diferite teatre, colaborând ca video designer la spectacole precum ,,Mickiewicz-Eminescu”, ,,Erus și Valea Recunoștinței”, ,,Improvizație cu un Câine”, ,,Silent Cehov”, ,,Strania Viață a lui Anthony Steadman”, ,,Andrei”, iar în anul 2023 colaborează cu artistul Andrei Cozlac la spectacolul ,,Alice in Wonderland”, nominalizat la UNITER la secțiunea ,,Cel mai bun Video Design”.
De asemenea, colaborează la coloana media a Simfoniei a III-a: ,,Ofrandă lui Brâncuși” a compozitorului Viorel Munteanu. În domeniul cinematografiei lucrează ca asistent director de imagine la lungmetrajul ,,Hrănește Animalul”(2020) în regia lui Alex Iurașcu și ocupă același rol în anul 2022 la lungmetrajul ,,Principiul Incertitudinii” în regia lui Sebastian Bădărău.
