Strada Armenească Pop-Up: All That Jazz. O ploaie de jazz, bucurie și apartenență în inima Bucureștiului

În weekendul 24–25 mai, Cartierul Armenesc a redevenit un spațiu viu al culturii, muzicii și întâlnirii, odată cu prima ediție ”Strada Armenească Pop-Up: All That Jazz”. În ciuda ploii de final de primăvară, mii de oameni s-au adunat pe străzile cartierului pentru a celebra moștenirea comunității armene într-o atmosferă de festival care a amintit, încă o dată, cât de viu poate fi patrimoniul atunci când este cântat, dansat și împărtășit.

  Jazzul a fost firul roșu care a țesut cele două zile într-o adevărată experiență colectivă. Pe scena de pe Strada Armenească, concertul special creat de Sevana Tchakerian & Friends, în exclusivitate pentru această ediție, a adus în fața publicului bucureștean cântece rare culese din Armenia istorică, în acordurile unor instrumente rare, precum duduk, zurna, bendir, reinterpretate cu influențe de jazz, hip-hop, într-un performance inedit ce a electrizat audiența. Cu vocea sa profundă și prezența magnetică, Sevana a adus diaspora înapoi acasă, creând un spațiu de conexiune emoțională între generații.

 Concertul care a închis festivalul, susținut de Karin Sarkisjan și cvartetul ei de ethno-jazz, a fost o adevărată revelație. Artista, născută în Erevan și stabilită în Slovacia, a cucerit publicul cu reinterpretări rafinate ale cântecelor tradiționale armenești, în dialog cu compoziții originale de o sensibilitate rară și de sunetele munților Armeniei. Publicul a ascultat cu respirația tăiată, iar aplauzele de final au fost îndelungi, sincere și încărcate de emoție, în pofida ploii ce devenise deja invitatul nepoftit care invită la dans.

Să cânt în Cartierul Armenesc din București a fost ca și cum mi-aș fi cântat propria poveste în fața unei familii extinse. Am simțit legătura profundă dintre noi, chiar și dincolo de cuvinte. Jazzul e limbajul care ne aduce aproape, iar voi ați fost un public cald, atent și viu. Mulțumesc pentru această primire.” (Karin Sarkisjan)

Când ploaia și-a făcut apariția, pe parcursul celor două zile, publicul nu s-a retras, ci a dansat cu și mai multă pasiune. Umbrelele s-au transformat în decoruri scenice, iar râsetele și aplauzele au continuat să răsune printre clădirile vechi ale cartierului. A fost un dans al libertății, al comuniunii și al bucuriei de a fi împreună.

Alte momente memorabile au inclus concertele Harry Tavitian & Cserey Csaba, în dialog sonor vibrant, The Spirit of Garbis & Capriel Dedeian, un omagiu emoționant adus marilor jazzmani armeni din România, și recitalurile Simonei Delegeanu și Dl Goe, care au adus o prospețime urbană și contemporană serilor de festival. Selecțiile muzicale ale DJ-ilor Paul Breazu, Miko Baghdasarian și Ligia Keșișian au completat atmosfera, construind punți între generații, culturi și arhitecturi sonore.

În paralel cu programul de pe scenă, publicul a descoperit expoziții vizuale dedicate jazzului armean, presei comunității și figurilor emblematice din diaspora: Armenii jazz-ului românesc, Centenarul periodicului Ararat, Revoluționare. Femei armene care au schimbat lumea și O mică serenadă la un Centenar – în amintirea lui Arșag Bogdan Căuș.

La Centrul Cultural Armean, discuțiile au adus în prim-plan povești despre istoria jazzului armean din România, presă și memorie sonoră, completate de proiecții video din arhiva comunității. Sesiunea de Blackout Listening, în întuneric, pe muzica lui Tigran Hamasyan, a oferit publicului o experiență senzorială rară, poetică și introspectivă, fiind un prim eveniment dintr-o serie ce își așteaptă publicul în casa de pe str. Armenească nr. 13.

Tururile ghidate în Cartierul Armenesc, Casa Dudian și Biserica Armeană au atras sute de participanți curioși să afle istoria unui spațiu cu rădăcini adânci în identitatea Bucureștiului. Vânătoarea de comori arhitecturale, condusă de Ana Rubeli, a transformat istoria și arhitectura în joc și explorare pentru toată familia.

Cei mici au avut parte de ateliere creative, pictură pe ceramică și textile, desene cu nisip, dansuri tradiționale cu Ansamblul Vardavar și colaje pe baza paginilor din ziarul Ararat, ajuns la centenar. Spațiul Kids Corner a fost animat continuu de râsete și culoare.

Iar pe tot parcursul celor două zile, publicul s-a bucurat de gastronomie autentică, cafea la nisip, delicii dulci și specialități orientale într-o zonă ce a completat experiența senzorială a festivalului.

Strada Armenească Pop-Up a fost mai mult decât un prolog – a reprezentat o declarație de dragoste față de o comunitate, un cartier și o manieră de a fi împreună.

Ne revedem pe 1–3 august 2025, în Grădina Botanică, la cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească, care va aduce împreună artiști din Armenia, diaspora armeană, Republica Moldova și România. Line-up-ul complet urmează să fie anunțat în curând.

Până atunci, păstrăm căldura acestor zile și spiritul comunității aproape. Strada Armenească rămâne un spațiu viu și efervescent.

Cartierul Armenesc, cu rădăcini adânci în istoria Bucureștiului, este un spațiu marcat de prezența armenilor încă din secolele XV–XVI. Grupat în jurul Bisericii Armenești de pe Bulevardul Carol I, acest nucleu urban a fost locuit de meșteșugari, negustori și intelectuali care au contribuit decisiv la dinamica economică și culturală a orașului. Astăzi, clădiri emblematice precum Biserica Armeană, Biblioteca și Muzeul Dudian sau Casa Melik alcătuiesc un ansamblu arhitectural de patrimoniu ce reflectă continuitatea și bogăția culturală a comunității. Cartierul Armenesc rămâne un loc în care tradiția se întâlnește cu contemporaneitatea, invitând la descoperire și dialog.

Evenimentul este organizat de către Uniunea Armenilor din România și Centrul Cultural Armean din București

Parteneri: Ambasada Armeniei în România, Arhiepiscopia Bisericii Armene din România.

Sponsori: Pepsi, Aperol, Ursus Cooler, Peroni. | Parteneri de mobilitate: Blue, Autonom.

Parteneri media: Radio Guerrilla, AGERPRES, Observator Cultural, Ararat, Matca Literară, Revista BIZ, CVLTARTES, Infomusic, Agenția de cArte, Trăiește Muzica, Revista Golan, Bookhub, Utopia Balcanică, Haute Culture, Happ.ro, Critic Eyez, Contacte Culturale, Munteanu Recomandă

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508