Expoziția „Scriitori români în și despre război”, în cadrul Programului CENTENAR

aug. 27th, 2018 | By | Category: Postcard

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, organizează pe data de 30 august 2018, ora 11.00, la Galeria La Rond din spatele statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, vernisajul expoziției  „Scriitori români în și despre război”. Expoziția, formață din 24 de banere, conține fotografii, pagini de corespondență, memorii, jurnale, obiecte de colecție ale scriitorilor români participanți la Primul Război Mondial.

Dintre scritorii care participat la marea conflagrație amintim:

Ion Buzdugan (1887 – 1967). Mobilizat ofițer în armata rusă, în 1915, ajunge în 1916 pe frontul din Moldova, unde cunoaște pe mulți dintre intelectualii de seamă ai României: Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga, Barbu Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Octavian  Goga, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic ș.a. În 1916, pe front, îl salvează de la moarte pe tânărul Camil Petrescu, scoțându-l de sub o movilă de pământ creată de explozia unui obuz și îl ajută pe Perpessicius, rănit grav la mâna dreaptă, ambii devenindu-i, din aceste momente, prieteni intimi. În 1917 deconspiră planul sinistru urzit de grupările bolșevice care controlau Sovietul corpului de armată rusă de la Socola – asasinarea regelui Ferdinand și a membrilor Guvernului României și instaurarea unei republici bolșevice la Iași.

Alexei Mateevici (1888-1917). Este înrolat în 1915 ca preot militar pe frontul din Galiția, iar în 1916 trece pe cel românesc, în Moldova unde se îmblonăvește de tifos exantematic. Moare la Chișinău în august 1917, la o lună după ce scrisese și publicase poezia manifest Limba noastră, care va deveni din 1994 imnul Republicii Moldova.

Simion Murafa (1887-1917). Participă la război ca șef de echipă sanitară pe frontul românesc. În acest timp, îi cunoaște, la Fălticeni, pe Mihail Sadoveanu și, la București, pe Octavian Goga și Onisifor Ghibu. În 1917 publică broșura Cine-s moldovenii. Din istoria neamului.

D.P. Perpessicius (1891-1971). Mobilizat pe front, este rănit la Turtucaia, retras la Botoşani, operat, rămâne invalid de braţul drept. George Topârceanu, 1886-1937. Luptă la Turtucaia, apoi prizonier 2 ani în Bulgaria, până în 1918.

Octavian Goga (1881-1936). La intrarea României în război, se înrolează ca simplu soldat pe frontul din Dobrogea, detaşat apoi la Biroul de propagandă al armatei, unde editează, în refugiul de la Iaşi, ziarul România; vezi: Cântece fără ţară.

Camil Petrescu (1894-1957). Luptă pe front, rănit în Ardeal, la Cincu, apoi la Mărăşti şi Caşin-Oituz; luat prizonier la unguri până la 10 aprilie 1918. Crezut mort.

Hortensia Papadat- Bengescu (1876 –1955). Pe timpul războiului, infirmieră voluntară în gara Focşani (v. romanul Balaurul, 1923).

Felix Aderca (1891-1962). În 1914 vine în ţară să-şi satisfacă serviciul militar. Participă la Război şi la acţiunile din Ungaria sovietizată.

Ion Agârbiceanu (1882 – 1963). Preot militar în Moldova, 1916-1918.

Ion Barbu (1895-1961). Şc. Militară Botoşani; stagiul militar 1916-1918, ca plutonier într-o unitate de geniu, Moldova.

Vasile Băncilă (1897-1979). Participă ca voluntar la război, alegându-se cu răni grave şi cu o invaliditate pe viaţă. Pentru meritele sale, devine sublocotenent în rezervă şi i se conferă înalte medalii: Medalia Victoria. Ordinul Mihai Viteazul.

Martha Bibescu (1886-1973). Deschide în 1916 un spital pentru răniţi în Bucureşti şi rămâne în capitală sub ocupaţia germană, devenind o preţioasă sursă de informaţii pentru Guvernul român aflat în refugiu la Iaşi.

Demostene Botez (1893- 1973). Luptă pe front. (vezi romanul Munţii, 1918, Premiul Academiei).

Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 30 septembrie 2018.

Parteneri media: TVR Moldova, Radio Chişinău, Radio Datina.

Număr de vizualizări :680


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro