spot_img

Emisiunea de mărci poștale ”Români celebri, partea a II-a”

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea a II-a, dedicată unor personalități care au făcut cinste României la nivel mondial. Emisiunea de mărci poștale Români Celebri II va fi disponibilă începând de marți, 17 iulie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.

Emisiunea este alcătuită din nouă timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalități de marcă: Cella Delavrancea (1,10 lei), Dimitrie Paciurea (1,40 lei), Victor Brauner (1,60 lei), George Apostu (2,60 lei), Elvira Popesco (2,90 lei), Marcel Iancu (5 lei), Dimitrie Cantemir (11,50 lei), Nicolae Iorga (12 lei) și Nicolae Titulescu (19 lei).

Cella Delavrancea (1887-1991) a fost pianistă, scriitoare și publicistă, o personalitate a culturii române în secolul al XX-lea. Fiică a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, a crescut, după propriile mărturii, „într-o familie în care se vorbea numai despre literatură, artă și muzică”. Activitatea literară a Cellei Delavrancea a început în anul 1929, când a debutat în revista Bilete de papagal, condusă de Tudor Arghezi. Ulterior a colaborat cu toate revistele culturale importante ale vremii. În 1987, a fost primul artist român care a participat la aniversarea propriului Centenar, printr-un concert de gală, la Ateneul Român.

Dimitrie Paciurea (1873-1932) a fost un reper în sculptura monumentală, un artist apreciat la nivel internațional pentru spiritul său inovativ. Artistul român a depășit rigorile epocii, renunțând la regulile academismului, în favoarea unei abordări suprarealiste a artei. Dimitrie Paciurea a fost profesor la Școala Națională de Arte Frumoase din București, fiind un deschizător de drumuri pentru artiști precum Ion Irimescu, Oscar Han sau Ion Jalea.

Victor Brauner (1903-1966) a fost unul dintre importanții pictori suprarealiști ai lumii, iar lucrările sale se regăsesc în marile galerii de artă. A studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din București, însă nu s-a acomodat în peisajul artistic local, datorită viziunii sale moderniste. Victor Brauner s-a regăsit cel mai bine în ideile suprarealismului francez teoretizate de scriitorul André Breton, iar în pictura și grafica sa a prezentat o lume decadentă, o societate obtuză și alienată. Lucrările sale au scandalizat de multe ori publicul, valoarea artistică fiindu-i recunoscută abia după moarte. Brauner este al doilea, după Constantin Brâncuși, în ordinea celor mai bine cotați artiști plastici români.

George Apostu (1934-1986) a fost unul dintre valoroșii sculptori români ai secolului trecut. George Apostu s-a inspirat mai ales din arta populară românească, fiind comparat cu Brâncuși. Unul dintre cele mai cunoscute cicluri ale sale este Tatăl și Fiul, o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieții”.

Elvira Popesco (1894-1993) a fost o mare actriță franceză de origine română. S-a născut la București și a studiat Conservatorul de Artă Dramatică. După absolvire, a fost angajată la Teatrul Național din Capitală. Faima de pe marile scene franțuzești a fost confirmată de o prestație deosebită pe platourile de filmare. A jucat în filme celebre, alături de mari actori ai timpului: Claudia Cardinale, Vittorio de Sica, Jean Marais, Orson Welles, Alain Delon etc. Până la o vârstă înaintată a continuat să țină un salon în Paris, vizitat de artiști sau personalități publice, precum Guy de Rotschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin sau Valéry Giscard d’Estaing. În 1993 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.

Marcel Iancu (1895-1984) a fost pictor, grafician și arhitect, unul dintre animatorii artei de avangardă la nivel mondial. Marcel Iancu s-a impus ca un arhitect al modernității urbanistice. A proiectat peste 40 de clădiri în București, cu influențe de cubism și constructivism. Vilele ridicate de Marcel Iancu au o arhitectură funcționalistă, renunțând la simetrie și ornamente. El introduce casele cu fațada simplă și acoperișul-terasă, acoperișul în pantă și terasa-hublou. În 1941, artistul s-a mutat în Palestina, iar după Al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca profesor și animator cultural în noul stat Israel.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost cărturar umanist și domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), o personalitate remarcabilă, care s-a afirmat ca scriitor, filosof, istoric, lingvist și etnolog. A avut acces la toate scrierile importante ale timpului, fiind cunoscător a 12 limbi străine, printre care greaca, latina, slavona, araba, turca, persana, italiana și franceza. În 1714 a devenit primul român membru al Academiei din Berlin, la propunerea marelui filosof Gottfried Wilhelm Leibniz.

Nicolae Iorga (1871-1940) a fost cărturar și om politic, o personalitate remarcabilă a vieții culturale românești. Iorga s-a numărat printre marii gazetari ai vremii, articolele sale fiind foarte influente în societate. Din punct de vedere literar a fost teoretician al sămănătorismului, curent care promova valorile naționale tradiționale și folclorice și milita pentru necesitatea culturalizării țărănimii. Nicolae Iorga s-a implicat și în viața politică, iar în perioada 1931-1932 a fost prim-ministru.

Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost diplomat şi om politic al României. Un excelent orator, a făcut studii la Paris, unde a obținut doctoratul în Drept (1905). S-a implicat în viața politică în Partidul Conservator-Democrat, fiind unul dintre oamenii politici care au militat pentru intrarea României în Primul Război Mondial. În timpul negocierilor de Pace a susținut cauza României, fiind semnatar, alături de dr. Ion Cantacuzino, al Tratatului de la Trianon, cu Ungaria. Din 1921 a fost reprezentat permanent al României la Liga Națiunilor. Între 1931 și 1932 a fost președinte al acestei importante instituții internaționale, fiind singurul român care a avut o asemenea demnitate, dar și singurul diplomat care a avut două mandate la conducerea Ligii. Titulescu s-a luptat la nivel internațional pentru păstrarea granițelor consfințite de Tratatul de Pace. A fost ministru de Externe în trei mandate, în perioada 1928-1936, împotrivindu-se ascensiunii regimurilor de dreapta în Europa. Academia Română l-a ales membru în anul 1935, iar conferințele sale au fost audiate în amfiteatrele unor mari universități, precum Oxford sau Cambridge.

Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată și bloc de 9 timbre diferite în carnet filatelic.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508