spot_img

Lansare fastuoasă, la standul ICR. „Costumul de teatru. De la schiță la miracol“ de Doina Levintza

Numeroase personalităţi din lumea artistică şi culturală au participat, vineri, 1 iunie 2018, la lansarea albumului „Costumul de teatru. De la schiță la miracol“ de Doina Levintza, în elegantul stand al Institutului Cultural Român de la Bookfest (30 mai-3 iunie 2018). Standul ICR, conceput la granița dintre literatură și artele vizuale, cu o abordare diferită a spațiului expozițional realizată de arhitecta Andreea Macău și de celebrul artist Mihai Țopescu, a atras toate privirile și prin faptul că a fost special decorat, în timpul lansării, cu un manechin îmbrăcat într-o rochie roșie din spectacolul de teatru „Richard III“, model care apare și pe coperta volumului„Costumul de teatru. De la schiță la miracol“.

Albumul Doinei Levintza a fost prezentat de președintele ICR Liliana Țuroiu și de regizorul Andrei Șerban. Alături de invitați și admiratori ai celebrei artiste, la lansarea albumului  Doinei Levintza în standul ICR au venit  ASR Principesa Maria a României, E.S. doamna Taous Djellouli, ambasador al Republicii Algeriene Democratice şi Populare în România, E.S. doamna Rana Mokaddem, ambasador al Republicii Libaneze în România, E.S. doamna Boutheina Labidi, ambasador al Republicii Tunisiene în România, vicepreședintii ICR  Krizbai Béla Dan și Mirel Taloș,   Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române, artistul Dan Coma, actorul Radu Gheorghe, Ion Ioniță, redactor-șef al revistei „Historia“, alături de numeroși alți reprezentanți ai mass-media.

Mama a fost foarte fericită când am ales drumul creativităţii. Ea îmi spunea: Adună totul în tine, toate bogăţiile trebuie să le ai înlăuntrul tău, pentru că oameni care au avut averi, au rămas săraci şi goi sufleteşte. Emoţia şi magia frumusolului mi-au ghidat toată viaţa. Lor le-am dedicat clipele şi visurile mele şi nu am considerat niciun moment că fac un sacrificiu. Mi-am contopit viaţa personală cu creaţia ca să trăiesc în calm şi armonie“, scrie Doina Levintza, în introducerea albumului „Costumul de teatru. De la schiță la miracol“.

„Am făcut un mare efort ca să adun din toate teatrele din ţară câte puţin din ce a mai rămas. Fac un apel: Vă rog, păstraţi costumele, ca să existe o istorie a teatrului în costume. A fost o muncă imensă să pot face rost de fotografii şi de costume ale marilor actori cu care am avut şansa să lucrez. Din păcate, când eram tânără, nu m-am gândit la faptul că aceste costume trebuie să supravieţuiască dispariţiei actorilor…E foarte importantă apariția acestui album, pentru că foarte multe fotografii nu mai există, fototecile teatrelor sunt distruse”, a spus Doina Levintza. Costumul de teatru. De la schiță la miracol, care este o istorie a teatrului, a apărut datorită ICR şi implicării doamnei preşedinte Liliana Ţuroiu, care a făcut un gest extraordinar şi a sprijinit acestă lansare,“ a subliniat artista.

„Privind imaginile de pe aceste pagini, din această adevarată operă de artă editorială, mi-am dat seama, încă odată, de existența unui aparent paradox specific scenei și ecranului. Ne așteptăm, din partea actorilor, să intre, cum se spune, în „pielea personajelor“, așa cum interpreților li se cere să respecte partitura semnată de compozitor. Tot astfel, regizorul sau scenogaful este liber să adapteze, dar este chemat să nu „trădeze“, în mod fundamental, textul montat. Marii actori, ca și marii regizori, păstrează totuși ceva inconfundabil, o marcă proprie în toate creațiile lor. Scenografiile realizate de Doina Levintza, adecvate întru totul fiecărui spectacol din care fac parte integrantă, au, în același timp, o asemenea marcă statornică. Și sunt așa fiindcă sunt expresia unei astfel de conștiințe artistice“, a declarat președintele ICR, doamna Liliana Țuroiu. „Nu cred că importanța scenografiei, a modei, a industriilor creative, se mai cere, pentru cineva, argumentată. Sunt convinsă că destui spectatori ai spectacolelor la care Doina Levintza a contribuit cu arta și profesionalismul ei le revăd, cu ochii minții, pornind de la un element de decor sau vestimentație întipărit discret și durabil în memorie. Din această perspectivă, un album precum cel de față reprezintă și un gest cuvenit de punere în evidență, pentru că ne permite să explorăm cu atenția binemeritată, să ne focalizăm asupra elementului vizual constitutiv al oricărui spectacol. Un gest care ar trebui completat, fără îndoială, cu studii și expoziții pe aceeași temă“, a punctat președintele ICR, care i-a acordat artistei, la finalul lansării, o Distincţie de Onoare pentru întreaga carieră din partea Institutului Cultural Român.

La rândul său, regizorul Andrei Șerban a subliniat că Doina Levintza este ca o gură de aer proaspăt, promovând în costumele ei un stil cu siluete avangardiste. „ Doina Levintza nu este numai o femeie celebră, un fel de Florin Piersic al scenografiei. Ea este o femeie foarte bogată pe dinăuntru. În televiziune, Doina Levintza  a făcut spectacole memorabile alături de Alexandru Bocăneţ. În teatru, nu pot să uit creațiile Doinei alături de Harag Gyorgy.  Cu Ciulei a lucrat o singură dată, în Furtuna de Shakespeare,  la Teatrul Bulandra (1979). În film, a lucrat cu Lucian Pintilie, pentru care a recreat lumea lui Caragiale în De ce trag clopotele, Mitică? (1981). A lucrat cu cei mai mari artiști, alături de care artista s-a dezvoltat,  pe o cale a stilizării şi a esenţializării. A realizat costumele a sute de spectacole în televiziune, în film, în modă.  Doina Levintza se redifineşte pe sine de fiecare dată. Am aflat cu uimire că este și furnizorul Casei Regale, iată că ea ne surprinde încă o dată. Costumele Doinei sunt formidabile, sunt întotdeauna o expoziţie. Riscul este că imaginea costumului poate fi mai puternică decât actorul. Doina Levintza se bucură însă de floarea tinereţii. Ea vrea întotdeauna să se schimbe, să facă ceva nou, este tot timpul curioasă. Secretul succesului ei? Pasiunea pentru artă şi dorinţa de perfecţiune. Și faptul că a rămas mereu tânără“, a declarat, la lansare, regizorul Andrei Șerban.  Colaborarea  Doinei Levintza cu Andrei Şerban a început în anii 1970 şi a fost reluată în anii ˋ90, când regizorul a revenit în ţară. Cei doi artiști au lucrat împreună pentru spectacolele  „Trilogia greacă“, „Noaptea regilor“, „Livada cu vişini“,  „Troienele“ la Opera Naţională Română din Iaşi și, recent, în „Mult zgomot pentru nimic“ la Teatrul de Comedie.

Doina Levintza le-a fost partener de creaţie și regizorilor Cornel Todea, Horia Popescu, Mihai Măniuţiu, Dragoş Galgoţiu, Dan Puric. A creat decoruri şi costume pentru 220 de emisiuni de televiziune, a semnat scenografia a peste 100 de spectacole de teatru, montate pe scene din ţară şi din străinătate (Iugoslavia, Franţa, Marea Britanie, Ungaria), din 1984 a organizat 65 de spectacole de modă.  A susţinut peste 100 de prezentări ale brandului care îi poartă numele la Monte Carlo, Paris, apoi Washington, New York, Londra, Praga, Geneva, Madrid, Japonia, China, Berlin, Bruxelles, Chicago.

Program ICR la Bookfest

Duminică, 3 iunie, de la ora 14.00 va avea loc la standul ICR lansarea versiunii în limba română albumului „Les Roumains de Paris“ de Basarab Nicolescu și Louis Monier – apărut la editura Editions Michel de Maule cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programul Publishing România -, publicată de editura Vremea. Vor participa domnul Mirel Taloș, vicepreședintele ICR, doamna Silvia Colfescu, directoarea editurii Vremea, și traducătorul Lucian Dindirică.

Standul ICR se află poziționat central, chiar la intrarea Pavilonului B2 de la Romexpo, întinzându-se pe o suparafață de 40 metri pătrați. Titlurile editate de ICR sunt disponibile la standului Institutului (nr. A16, pavilionul B2) cu o reducere de 30%.

Mai multe informaţii şi fotografii aici:
www.icr.ro/pagini/lansare-fastuoasa-la-standul-icr-costumul-de-teatru-de-la-schita-la-miracol-de-doina-levintza

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508