Agenda culturală a Muzeului Național al Literaturii Române

mart. 27th, 2018 | By | Category: Eveniment

AgențiadeCarte.ro vă prezintă agenda culturală a Muzeului Național al Literaturii Române în perioada 28 februarie – 1 martie 2018.

Profesioniștii, dar și curioșii sunt așteptați miercuri, 28 martie, de la ora 19.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8), la o discuție fără perdea despre provocările la care este supus traducătorul față în față cu limbajul licențios. Întâlnirea este organizată de ARTLIT, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române. Intrarea este liberă.

„ Philip Larkin indica 1963 drept anul revoluției sexuale în societatea britanică, revoluție anunțată tocmai de achitarea cărții lui D. H. Lawrence de acuzația de obscenitate: „Sexul a început să se practice/ în o mie nouă sute șaizeci și trei/ (cam târziu pentru mine) -/ Între sfârșitul interdicției «Chatterley»/ Și când au scos Beatleșii primul LP” (Annus Mirabilis, traducerea noastră). Citind unele traduceri literare contemporane, ai impresia însă că în România interdicția pudibondă s-a relaxat prea puțin.

Astfel, cu toții ne vom fi lovit de câte o „mătărângă” și vom fi eflorat cel puțin o „fofoloancă” în timpul lecturii unor traduceri în limba română. De cele mai multe ori, verifici și ți se confirmă că textul original nu datează din perioada desuului cu mânecuță. Și te miri. De ce ne e așa de frică să folosim cuvintele tari pe care le-ar impune originalul? La fel de adevărat, nu puțini sunt cei care încă tresar când citesc într-o carte cuvintele de patru sau cinci litere, considerate vulgare.

În aceste condiții, cum procedăm când traducem pasaje explicite? Cum alege traducătorul între arhaisme-eufemisme și cuvinte tari când convențiile impuse limbii române, nu în ultimul rând de politicile editoriale, se opun jignite? De unde reticența de a integra limbajul vorbit și argoul în limba română scrisă, în special în traducerile literare? Cenzură sau autocenzură?” – Ioana Miruna Voiculescu

Primul atelier de discuție ARTLIT, Dramele traducătorului în budoarul autorului. Cum traducem limbajul licențios, va fi moderat de Ioana Miruna Voiculescu, traducătoare literară cu preocupări antropologice, și îi va avea ca invitați pe Luana Schidu, traducătoarea trilogiei Jurnalul dragostei de Anais Nin, și pe George Volceanov, cunoscut pentru retraducerea lui Shakespeare.

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă joi, 29 martie 2018, ora 19.00, la sediul din Calea Griviței nr. 64-66, Sala „Ion Băieșu”, la spectacolul dedicat Anului omagial al unității de credință și neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, Ziditori ai Marii Uniri, ce face parte din proiectul „Artă și Spiritualitate în dramaturgia românească contemporană”, realizat de Compania de Teatru „Civic Art CvM”.

„Spectacolul cu piesa Ziditori ai Marii Uniri este o adaptare după textul «Memorandiştii» de Dan Tărchilă. Din scenariul propus spectatorilor reiese contribuţia determinantă a celor două Biserici Româneşti, Ortodoxă şi Greco-Catolică, la realizarea emancipării naţionale, care la 1 decembrie 1918 a dus la înfăptuirea Marii Uniri. Alături de reprezentanţii celor două Biserici, în desfăşurarea acţiunii acestui spectacol, sunt prezente, de asemenea, personaje-simbol ale societăţii transilvane din acea perioadă: ţărănimea, tânăra intelectualitate şi nu în ultimul rând reprezentantul puterii maghiare. Publicului spectator  i se atrage astfel atenția asupra marilor personalităţi care au luptat pentru înfăptuirea măreţului ideal al Unirii, iar actorii Cristina Moldoveanu, Adrian Anghel, Marian Despina, Petre Pletosu, Dan Apăvăloaie şi Marian Ciripan, semnatarul regiei acestui spectacol, aduc prin interpretarea lor prinos de recunoştinţă tuturor celor care s-au jertfit pentru cauza naţională spre împlinirea idealului de veacuri a poporului român: UNIREA ÎNTRU UNA SFÂNTĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ ROMÂNIE.  – Marian Ciripan

La 30 martie se împlinesc 25 de ani de la moartea marelui cărturar român Edgar Papu (1909 – 1993). Muzeul Național al Literaturii Române omagiază personalitatea acestuia printr-un eveniment numit Între sincronism și protocronism, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Invitați sunt acad. Eugen Simion, prof. univ. dr. Mircea Martin, m. c. al Academiei Române, prof. univ. dr. Liviu Papadima, prorector al Univ. București, prof. univ. dr. Carmen Mușat, conf. univ. dr. Paul Cernat, Valentin Ajder, director al Editurii Eikon, Vlad-Ion Pappu și dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Eseist și critic literar român, profesor universitar, ales membru post-mortem al Academiei Române în 2006, Edgar Papu este considerat unul dintre cei mai importanți comparatiști români postbelici, autorul unor studii de literatură universală și teorie literară și „părintele protocronismului românesc” modern, după Hasdeu (Etymologicum magnum Romaniae) și Densușianu (Dacia preistorică). Protocronismul vine din gr. protos – primul și chronos – timp. Este „un curent de idei care urmărește să pună în valoare anticipările creatoare pe plan universal în domeniul culturii și civilizației, pe care orice popor le poate revendica”, „o constatare de bun simţ, o realitate culturală prezentă în oricare formă de comparatism care admite realitatea evoluţiei paradigmelor culturale de-a lungul istoriei”. Conform acestui curent, continuitatea românească și creștinească pe acest pământ a contribuit definitoriu și primordial la dezvoltarea civilizației europene.

Ultima carte a profesorului Edgar Papu, Eminescu într-o nouă viziune, la care a lucrat, aproape orb, până în cea din urmă clipă a vieții sale, a apărut postum la Editura Princeps (Iaşi, 2005), și a fost îngrijită de fiul său, Vlad-Ion Pappu, cu o prefaţă de Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta. Eminescu, despre care Edgar Papu afirma: „Pe plan național, Eminescu se dovedește un exponent nedezmințit al pământului nostru.”

Printre cursurile ţinute în cei opt ani de carieră s-au evidenţiat cel de Istoria literaturii latine, cel despre Lirica italiană a Renaşterii sau Teatrul clasic spaniol. Edgar Papu introduce la seminarii lectura pe roluri a operelor studiate, într-un spectacol cvasi-teatral susţinut de către tineri actori, fapt ce i se va reproșa în denunțurile „colegiale”.

La 15 decembrie 1961 este arestat, fiind acuzat de „înaltă trădare” și condamnat la opt ani de închisoare. I se confiscă averea și face închisoare la Bacău în grajdurile din apropierea orașului. După eliberarea sa, în 1964, duce o viață de om marginalizat, nemaifiind primit la Universitate sau în vreun alt loc de muncă, aşa că se vede nevoit să accepte colaborări fără drept de semnătură. În asemenea condiții va lucra la traducerea „brută” a Infernului din Divina Comedie. Tot în regim de colaborare va mai ţine un curs de Teoria artei la Institutul de Arte Frumoase sau de Teoria spectacolului la IATC şi va conferenţia frecvent la Universitatea Populară (Sala Dalles), până în 1988. Edgar Papu a fost supus unui adevărat linșaj pe termen lung, de cele mai multe ori cei care îl executau fiind total lipsiți de orice cunoștință asupra operei și valorilor exprimate de marele gânditor. La 25 decembrie 1989 încredinţează spre publicare cotidianului România liberă poemul Semenilor mei (compus în anii de detenţie), dar este refuzat. La 30 martie 1993 se stinge din viaţă la Bucureşti.

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă în vinerea de dinaintea Floriilor cu un spectacol-eveniment. Astfel, pe 30 martie 2018, la ora 18.00, în Mansarda MNLR, Rodica Mandache, studenții săi și Doina Lavric Parghel vor readuce în memoria tuturor celor care vor trece pragul Muzeului Național al Literaturii Române atât versuri scrise de Nicolae Iorga, Vasile Voiculescu, Alexandru Macedonski, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Tudor Arghezi, Ioan Alexandru, cât și cântece vechi pe care înaintașii noștri le cântau în această perioadă atât de specială a anului.

În lumea aceasta ce pare că nu-și mai găsește locul, Muzeul Național al Literaturii Române dă șansa publicului vizitator de a găsi un răgaz pentru a se apleca asupra slovei unor scriitori, de a descoperi frumusețea rostirii versurilor și de a pătrunde în universul lăuntric al acestora cu ajutorul actriței Rodica Mandache, a studenților săi Diana Iorgu, Emanuel Varga, Gabriela Enescu, Laurențiu Bondarenco, Gianina Crivăț, Dragoș Stoica, Ionela Buzatu, Daniel Bițescu, Alexandra Zamfirescu, Magdalena Pisaltu, dar și a interpretei de muzică veche Doina Lavric Parghel.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 30 martie 2018, ora 17.00, la sediul din Calea Griviței, nr. 64-66, la o lansare de carte aparte – Cronică Salvamont – , apărută în Colecția Verde a Editurii România Pitorească, sub semnătura salvamontistul Mihail Sârbu. Volumul va fi prezentat de: Mihai Vasile, din partea Editurii România Pitorească, Eugenia Oprescu, din partea MNLR, și autorul, Mihail Sârbu.

Cronică Salvamont este o adevărată istorie a Salvamontului Românesc, ce reușește să surprindă, într-un arc de timp de peste o sută de ani de activitate de salvare montană, frumusețea acestei activități nobile, pe care doar cei dedicați o pot face, voluntar, altruist, iubind omul şi natura şi niciodată din obligație. Cartea poartă semnătura binecunoscutului „om de munte”, salvamontistul Mihail Sârbu. „Doresc ca această carte să fie o poveste frumoasă despre salvarea în munți, așa cum am trăit-o, cu oameni formidabili, și o înșiruire oarecum cronologică de întâmplări care au făcut să se înființeze Salvamontul în România; dar, desigur, și ceva despre ceea ce a fost dinaintea acestui eveniment. Au existat multe situații cu oameni nefericiți, care au pățit-o prin munți, timp în care au fost semeni care, cu mijloace extrem de rudimentare, improvizații bizare chiar, i-au scos din impas pe acești «naufragiați». De fapt, orice gest de ajutorare a unui om aflat în impas este calificat ca fiind de bun simț, uman, obligatoriu chiar, practicat destul de zgârcit, limitat, uneori făcut cu insuficientă pricepere, dar asta contează enorm. Admirabili sunt aceia care răspund spontan și voluntar la nevoile altora. Cu atât mai mult, cel care își grăbește pasul, se orientează, se cocoață pe bolovani gigantici, orbecăie prin încețuri înșelătoare sau bezne aproape totale, simte în draci frigul sau usturimea în ochi a sudorii abundente, în fine, caută și salvează cu devotament o victimă a circumstanțelor enumerate, cărora nu le-a putut face față și a capotat. Acest salvator montan este o salutară și de prețuit prezență în munți, meritând câteva cuvinte de recunoștință pentru faptul că există acolo,” mărturisea autorul.

Cartea are 432 de pagini și este o adevărată enciclopedie a domeniului, dar și pagini de scriitură sensibilă, plină adesea de dramatism , ca și o interesantă ilustrație, cu multe imagini de epocă. Nu poate lipsi din lectura și biblioteca nici unui iubitor de munte, indiferent că este vorba de drumeț, alpinist, salvamontist sau trecător pur și simplu prin spațiul montan.

Muzeul Național al Literaturii Române, Uniunea Scriitorilor din România și Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară organizează sâmbătă, 31 martie 2018, între orele 10.00 – 15.30, Colocviul anual de Critică al Filialei, la sediul MNLR din Str. Nicolae Creţulescu nr. 8.

Comunicările prezentate de către participanţi – universitari, critici şi istorici literari reputaţi, prozatori cu experienţă sau aflaţi în plină afirmare – vor aborda Teme, strategii, tehnici în proza românească de după 1990. Manifestare de nivel academic, ajunsă acum la a VIII-a ediţie, Colocviul de Critică este orientat către problemele actuale ale fenomenului literar contemporan, ale teoriei şi comentariului acestuia, profilându-se ca unul dintre forumurile ce acordă importanţă tuturor formelor şi tendinţelor din scrisul artistic, precum şi modalităţilor de decodare a acestora, în consonanţă cu paradigmele ştiinţifice contemporane.

Primele ediţii şi-au găsit reflectarea în volumul Actele Colocviilor de Critică ale Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, Ediţiile I-VI, 2011-2016, apărut în 2016 la Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Manifestarea este organizată şi moderată de Radu Voinescu, critic şi teoretician literar, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR.

Intrarea la toate evenimentele este liberă, în limita locurilor disponibile.

Evenimentele sunt organizate de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenția deCarte.ro, publicația on-line IQool.

Număr de vizualizări :751


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro