spot_img

Celebrarea Zilei Culturii Naționale – lansări de carte și conferința „Eminescu în Transilvania” susținută de Ion Cristofor, la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, vă invită la un eveniment literar de excepție dedicat marelui poet național al României, Mihai Eminescu, sub egida Zilei Culturii Naționale. Evenimentul, în limba română, va avea loc, joi, 11 ianuarie 2018, ora 17:00 la sediul ICR Tel Aviv.

Programul evenimentului:

Moderator: Edgard Bitel, ziarist, membru în comitetul executiv ASILR

Ion Cristofor, scriitor și critic literar: „Eminescu în Transilvania”, despre opera ”omului deplin al culturii românești” și legăturile lui profunde cu Transilvania în contextul aniversării Marii Uniri.

Abstract: „Obârșia strămoșilor lui Mihai Eminescu este Transilvania. Cel mai recent biograf al poetului, Ion Roșu, reia ipoteza lansată de Dimitrie Vatamaniuc, a originilor transilvane a Eminovicilor. Strămoșii lui au descins în Țara de Sus după 1778. După unii cercetători Blajul ar fi ținutul de baștină, după alții Banatul sau Rășinarii. Vom analiza toate aceste ipoteze. Legăturile lui Eminescu cu Transilvania sunt multiple. Debutul său se petrece în Familia lui Iosif Vulcan, cel care-i schimbă numele din Eminovici. Analizez legăturile lui cu Aron Pumnul, un alt ardelean. După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-şi da e examenele restante pentru a absolvi clasa III-a. Ajuns în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, el face un popas sub un tei impunător, azi ,,Teiul lui Eminescu”, să privească panorama oraşului, de care îşi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă:,,Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!”.

Biografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din viaţa poetului, scopul călătoriei lui Mihai Eminescu spre Blaj şi urmările acestei călătorii. Însuşi Eminescu, în romanul autobiografic ”Geniu pustiu” povesteşte călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866: ”Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vârful băţului şi-o luai la picior pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau şi se coceau de arşiţa soarelui…eu îmi pusesem pălăria în vârful capului astfel încât fruntea rămânea liberă şi goală şi fluieram alene un cântec monoton, şi numai lucii şi mari picături de sudoare îmi curgeau pe frunte deasupra obrazului”.

Voi analiza îndeaproape legăturile poetului cu ardelenii, modul în care gazetarul va dezbate problemele românilor din această provincie istorică. De asemenea voi analiza receptarea, entuziastă, a  poeziei lui Eminescu în Transilvania, inclusiv cea din postumitate. Fără a trece sub tăcere studiul obtuz al canonicului Grama, dar și faptul că prima lucrare de doctorat dedicată lui Eminescu aparține unui ardelean.”

Recital de poezie  în limbile română, ebraică și idiș- vor fi lecturate creații literare semnate de Mihai Eminescu, precum și poezii semnate de Ion Cristofor

Prelegerea „Despre Eminescu în limba ebraică și limba idiș” susținută de prof. Lucian Zeev Herșcovici

Lansarea celor mai noi volume semnate de scriitori israelieni de origine română: „Dragoste în amurg” de Ada Shaulov Enghelberg (prezintă: Magdalena Brătescu), „Dadu” de Adina Rosenkranz Herșcovici (prezintă: Prof. Lucian Zeev Herșcovici), „O înghețată cu gust amar” și „Autobuzul de noapte” de Madeleine Davidsohn (prezintă: Etgard Bitel), „O vizită în Palestina” și „O viață în întrebări și răspunsuri” de G.Mosari (prezintă: Teșu Solomovici).

Programul muzical al serii va fi susținut de elevii Școlii de Muzică Akadma din Ashdod

Concluzii şi Q&A

Aprecieri critice despre opera literară a lui Ion Cristofor:

”Poezia lui Ion Cristofor e gravă şi traversată de nelinişti, însă nicidecum sumbră. Întrebările ultime pe care şi le pune poetul se rostesc în gama generoasă a seninătăţii, a unei înţelegeri calme a muritudinii. Ion Cristofor scrutează, cu privirea aţintită şi cuvintele în alertă, toate semnele şi semnalele morţii intravitale, firescul acesteia nelăsând loc spaimelor deşirante, ci invitând, mai degrabă, la reculegeri şi replieri, la revalorări ale datelor existenţei.” – Irina Petraș

”Singurătatea, sentimentul captivităţii, declinul identificat în lucruri, dezamăgirile, toate acestea devin parcă obiect de studiu atent. Umanitarismul lui Ion Cristofor, care are cultul metaforei şi al echilibrului, stă în capacitatea de a le face suportabile. Ele nu mai aparţin vieţii, ci artei. Dar nu uneia rupte de concretul vieţii. De aici, din acest concret al vieţii, se naşte ironia amar-dezabuzată; tot de aici, implicarea etică. În fond, poezia lui Ion Cristofor este a unui sceptic care găseşte în melancolie o formă de a contracara prezentul degradat. Cerebralitatea lui ţine de modul de a face infernul suportabil.” –  Mircea A. Diaconu

Ion Cristofor (pseudonimul lui Ioan Cristofor Filipaş), s-a născut la 22 aprilie 1952, în com. Geaca (jud. Cluj). A absolvit Liceul industrial energetic din Cluj-Napoca (1972) şi Facultatea de Filologie din Cluj, secţia română-franceză (1976). Doctor în filologie cu lucrarea ”Aron Cotruş între revoltă şi rugăciune” (2001) şi masterand al Facultăţii de ştiinţe politice, administrative şi ale comunicării din Cluj (2006).  A debutat în ”Familia” (1969) și a fost redactor la revista ”Echinox” (1974-1976).

Printre volumele publicate se numără: În odăile fulgerului, poezii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, cu o prefaţă de Petru Poantă; Cina pe mare, poezii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988; Aron Cotruş, exilatul, istorie literară, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999); Scriitori din Ţara Sfântă, , vol. I., eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Seneffe sau vocaţia dialogului, interviuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Marsyas, poezie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001 ;Scriitori din Ţara Sfântă, vol.II,  eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002; Scriitori din Ţara Sfântă, , vol. III, eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004; Casa cu un singur perete, poezie, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2004; Sărbătoare la ospiciu, poezie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004; Amurgul dimineţii. Convorbiri cu Gabriel M.Gurman, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005; Românitate şi exil, interviuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006; O cuşcă pentru poet, poezie,  Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Oameni, gânduri şi cărţi, interviuri, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, Angore et taedio, poezie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009; Cine a dat foc Romei, poezie, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010; Geamantanul de sticlă/The Glass Suitcase, poezie (ediţie bilingvă româno-engleză, traducere de Dan Brudaşcu),  Editura Sedan, Cluj-Napoca, 2011.

A fost colaborator la Dicţionarul scriitorilor români, coordonare şi revizuire ştiinţifică de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (1995, 1998, 2001, 2002); Dicţionarul esenţial al scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (2001); Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004; Dicţionarul biografic al scriitorilor români, coordonat de  Aurel Sasu (2005) ş.a.

Număr de vizualizări :881

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508