spot_img

Solidari cu Teatrul „Csíki Játékszín” Miercurea Ciuc

Uniunea Maghiară de Teatru (MASZÍN), președinte Balázs Attila, manager al Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, își exprimă solidaritatea cu Teatrul „Csíki Játékszín” din Miercurea Ciuc, care se află în pericol de comasare.

”Subsemnaţii, conducerea Uniunii Teatrelor Maghiare (MASZÍN), respectiv liderii instituţiilor care ni se alătură, solidari cu colegii din Miercurea Ciuc, artişti independenţi de teatru, liderii de trupă şi manageri culturali, urmărim cu îngrijorare declarațiile publice ale primarului Raduly Robert Kalman (http://www.maszol.ro/index.php/kultura/88316-mi-lesz-veled-csikszeredai-kulturalis-elet) și evenimentele din jurul Teatrului „Csíki Játékszín” din Miercurea Ciuc, îndeosebi fenomenul care a generat această situaţie. Vă reamintim că săptămâna trecută Primăria Miercurea Ciuc a anunțat desființarea unui număr de locuri de muncă la Teatrul „Csíki Játékszín” și comasarea teatrului cu „Figura” din Gheorgheni. Tendința administrațiilor publice, în special a celor din Transilvania, de a rezolva  presiunea financiară din domeniul cultural prin măsuri ce pun în pericol profilul și chiar existența unor teatre, precum comasarea administrativă a instituțiilor culturale și restructurări brutale, se propagă vertiginos, iar amenințarea resimțită de o parte însemnată a trupei Teatrului „Csíki Játékszín” devine simptomatică și gravă.

Sub conducerea lui Miklós Parászka, fondatorul acestuia, Teatrul „Csíki Játékszín”, înfiinţat în 1998, a devenit o instituţie de mare importanţă în lumea teatrului transilvănean, român şi maghiar, în care au lucrat creatori deosebit de însemnați. A găzduit în anul 2014 Festivalului Interetnic de Teatru, un eveniment de importanţă naţională, iar festivalul pentru copii şi tineret „Lurkó”, organizat de cinci ani de teatrul din Miercurea Ciuc, este o întâlnire importantă a teatrelor de păpuşi, dar şi a trupelor de teatru.

Considerăm că instituţiile culturale precum Teatrul „Csíki Játékszín” – dar şi Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita sau „Figura” din Gheorgheni, fondat de László Bocsárdi, de asemenea menţionat în articolele de presă – reprezintă patrimoniu cultural  și orice intenţie de  restructurare presupune o pregătire cât se poate de temeinică, bazată pe analize aprofundate împreună cu fondatorii, managerii, artiştii, angajaţii vizaţi, dar şi consultând opinia publicului din Miercurea Ciuc, asociaţiile de specialitate, şi experţi de renume incontestabil. Ca manageri culturali, lideri de trupă şi de instituţie, experţi de teatru responsabili, suntem conştienţi de greutăţile pe care le întâmpină primăriile finanţatoare în acele cazuri în care legiuitorul nu asigură sursele necesare pentru realizarea unor măsuri ce presupun mari cheltuieli suplimentare – indiferent dacă vorbim despre mărirea salariilor sau despre creşterea taxelor sau sporurilor plătite de aceste instituţii după fiecare angajat –, delegând finanţarea acestor măsuri exclusiv în sarcina autorităţilor locale ori judeţene. Înţelegem că, urmare a unor asemenea măsuri, multe autorități ale oraşelor mici şi mijlocii ajung în situaţii deosebit de dificile. Totodată, în cazul restructurării unui sistem care reprezintă cele mai importante valori culturale ale unei comunităţi, considerăm că un dialog sincer și transparent cu cei vizaţi nu are nici o alternativă viabilă.

Totodată, dorim să atragem atenţia autorităţilor locale şi judeţene care finanţează instituţii culturale asupra acestei situaţii nefericite, solicitându-le ca în cazul în care, din cauza unor decizii ale guvernului, sau cu scopul păstrării propriei stabilităţi bugetare, vor fi nevoiţi să ia măsuri similare, adică vor fi siliţi să decidă asupra sorţii unor instituţii culturale, să fie conştienţi de responsabilitatea lor istorică, să acţioneze cu empatie și cu profesionalismul care se impune, în aşa fel încât autonomia instituţională, munca valoroasă şi posibilităţile acestora de dezvoltare să nu fie afectate în urma măsurile luate.

În acelaşi timp, ne exprimăm solidaritatea sinceră faţă de toţi colegii artişti de teatru şi dansatori din Miercurea Ciuc, urându-le, în acest moment plin de incertitudine, multă tenacitate și puterea de a se opune eficient oricăror măsuri administrative sau politice destructive .

Cu stimă,

în numele conducerii Uniunii Maghiare de Teatru (MASZÍN):

Balázs Attila, preşedinte,                                           Bessenyei Gedő István, preşedinte executiv

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara TrupaHarag György” Satu Mare

Czvikker Katalin, secretar                            Nagy Pál, vicepreşedinte pentru relaţii externe

Teatrul Szigligeti Oradea TeatrulTomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc

Tapasztó Ernő, vicepreşedinte pentru relaţii interne

Teatrul Aradi Kamaraszínház

Respectiv:

Bocsárdi László

director, Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe

Tompa Gábor

director, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Albu István

director, Teatrul „Studio Figura”, Gheorgheni

Novák Eszter

director artistic, Trupa „Szigligeti”, Oradea

Keresztes Attila

director artistic, Teatrul Național Târgu Mureș, Compania „Tompa Miklós”

Zakariás Zalán

director artistic, Teatrul „Tomcsa Sándor”, Odorheiu Secuiesc

Márton Imola

director artistic, M Studio, Sfântu Gheorghe

Stier Péter

director general interimar, Teatrul de Nord Satu Mare

Ovidiu Caița

director artistic, Teatrul de Nord Satu Mare

Demeter András István

Societatea Română de Radiodifuziune

dr. habil. Ungvári Zrínyi Ildikó

profesor universitar, redactorul revistei „Játéktér”

dr. Lázok János

profesor universitar

dr. Kovács Levente

regizor, profesor emerit

Bartha József

scenograf, profesor universitar

Bessenyei István

actor, președintele Fundației „Proszcénium”, membru onorific al Companiei „Harag György”

Nagy Orbán

actor, directorul Centrului de Conservare și Promovare a Culturii Traditionale, Satu Mare

Czintos József

actor, membru onorific al Companiei „Harag György”

Márk Nagy Ágota

regizor

Mezei Kinga

actriță, regizor

Burák Ádám

director artistic, CoIn Theatre Company London

Spiró György

scriitor

Kovács András Ferenc

scriitor

Tasnádi István

scriitor, regizor

Lőkös Ildikó

dramaturg de scenă

Upor László

dramaturg de scenă

Forgách András

dramaturg

Bérczes László

regizor

Radnóti Zsuzsa

dramaturg de scenă

Darvay Nagy Adrienne

istoric de teatru, scriitoare

Csirák Csaba

istoric de teatru

Stuber Andrea

critic de teatru

Papp Tímea

critic de teatru

Proics Lilla

critic de teatru

Lakos Anna

critic de teatru

Boros Kinga

critic de teatru, lector universitar, redactor al revistei „Színház” (Ungaria)

Dobák Lívia

critic de teatru

Varga Anikó

redactor-șef al revistei „Játéktér”

Szűcs Katalin Ágnes

critic de teatru, redactor-șef „Criticai Lapok” (Ungaria)

László Beáta Lídia

redactor, revista „Játéktér”

Zalán Tibor

scriitor

Müller Péter

scriitor

Bognár Róbert

scriitor, traducător

Radnai Annamária

dramaturg de scenă

Sediánszky Nóra

dramaturg, regizor

Sorin Militaru

regizor

Victor Ioan Frunză

regizor

Adriana Grand

scenograf

George Costin

actor

În numele Asociaţiei de Dans Popular al Maghiarilor din România:

Barabási Attila

director, Ansamblul Artistic Mureșul

Deák Gyula Levente

director,  Ansamblul Folcloric „Háromszék”

Dimény Levente

director artistic, Ansamblul „Nagyvárad”

Orendi István

director artistic, Ansamblul „Udvarhely Néptáncműhely”

Könczei Árpád

compozitor, coregraf

Hégli Dusan

coregraf, director artistic, Ansamblul „Ifju Szivek”, Bratislava

Fodor Katalin

coregraf, Teatrul de Dans „Közép-Európa”, Budapesta

Benő Barna-Zsolt

director, Ansamblul „Bekecs”

Kozma Attila

director artistic, Miskolci Balett

Topolánszky Tamás

dansator onorat cu premiul „Harangozó”, director al „GG Tánc Eger”, conferențiar universitar, Academia de Dans Maghiar

Szögi Csaba

director artistic, „Bethlen Téri Színház”, Budapesta

Földi Béla

director, Teatrul de Dans „Budapest”

Kutszegi Csaba

scriitor, critic de teatru

Demény Péter

scriitor, președintele Societății „Ady Endre”

Tóth-Páll Miklós

membru onorific al Companiei „Harag György”
Vlad Massaci

regizor

Boris Lijesevic (Serbia)

regizor

Lucie Orbók

Centrul Ceh din Budapesta (Ungaria)

Mihai Donici

scenograf

Iuliana Vîlsan

scenograf

Amelia Kraigher

teatrolog (Slovenia)

Voicu Rădescu

fondator Teatrul Luni, Green Hours

Máté Gábor,

Teatrul „Katona József”, Budapesta

Csoma Judit

actriță, Budapesta

Gyüdi Sándor

director general Teatrul Național Szeged

Schilling Árpád

regizor

Kövesdy István

regizor

Vadas László

regizor

Szász János

regizor

Barabás Olga

regizor Teatrul Ariel, Târgu Mureș ”

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508