spot_img

Filarmonica de Stat „Transilvania“, în concert la Sala Mare a Musikverein

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania“ concertează alături de pianista Alexandra Dariescu în Sala Mare a Musikverein, în data de 30 noiembrie, de la ora 19.30. Ansamblul dirijat de Gabriel Bebeşelea prezintă un repertoriu ce cuprinde compoziţii de Dinu Lipatti, Edvard Grieg şi George Enescu. Evenimentul aduce în prim-plan lucrarea enesciană Pastorale-Fantaisie, prezentată în primă audiţie austriacă.

„Cu acest concert deschidem seria de evenimente dedicate Centenarului României moderne, 1918 – 2018. Concertul este susținut de o orchestră de calibru în impresionanta sală aurie a Musikverein din Viena, una din capitalele culturale internaționale care a jucat un rol deosebit în devenirea multor muzicieni, scriitori și artiști români din ultimele două secole.“ (Bogdan Mazuru, Ambasadorul României în Austria)

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român de la Viena şi Ambasada României la Viena, cu sprijinul Fundaţiei Transilvania Leaders. Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Consiliul Judeţean Cluj şi Filarmonica de Stat „Transilvania“.

Program:

Dinu Lipatti – Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră de cameră, op. 3 (1936)

Edvard Grieg – Concertul pentru pian şi orchestră, în la minor, op. 16 (1868)

***

George Enescu – Pastorale-Fantaisie pour petit orchestre (1899; primă audiție în Austria)

George Enescu – Simfonia nr.1 în Mi bemol major, op. 13 (1905)

După al Doilea Război Mondial, Sala Mare a Musikverein a găzduit un singur concert al unei orchestre din România: Filarmonica Bucureşti şi solistul Ion Voicu au interpretat în 1961 Suita nr. 1 pentru orchestră în Do major op. 9 de George Enescu, dirijată de George Georgescu.

Alte două concerte ale Filarmonicii Bucureşti în Sala aurie a Musikverein, avându-l ca solist pe Dinu Lipatti, sub bagheta dirijorului George Georgescu, au avut loc în 1941. A fost interpretată lucrarea Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră (compoziţie de Lipatti, care va fi interpretată şi pe 30 noiembrie 2017), Suita nr. 2 pentru orchestra în Do major şi Rapsodia română de George Enescu.

Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“, unde a studiat cu Petre Sbârcea, Gabriel Bebeşelea a urmat ulterior cursurile de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu Horia Andreescu, în prezent fiind doctorand al aceleiaşi instituţii, sub conducerea lui Dan Dediu. De asemenea, a urmat şi cursurile de masterat ale Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, sub îndrumarea profesorului Mark Stringer. Un punct de cotitură în evoluţia sa a fost marcat de bursa oferită, în 2011, de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, care i-a permis o rezidenţă la Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam. Aici a avut ocazia să asiste la repetiţiile şi concertele susţinute de cei mai mari dirijori ai lumii muzicale, ca Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnányi, Philippe Herreweghe, David Zinman şi Eliahu Inbal. În 2015, Gabriel Bebeșelea a studiat cu doi dintre cei mai apreciați dirijori ai lumii: Bernard Haitink la Lucerne Festival at Easter și Kurt Masur la Aurora Classical Festival. Colaborările sale includ concerte cu Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphony Orchestra Stuttgart, Filarmonica Națională a Rusiei, Orchestra Academică de Stat a Rusiei „Evgheni Svetlanov“, Ulster Orchestra, Filarmonica din Zagreb, Opera Națională a Ucrainei, Filarmonica Macedoniei, Würth Philharmoniker, Orchestra Națională Radio din Bucureşti, Filarmonica „George Enescu“ și debuturi la Konzerthaus Berlin și Müpa Budapest cu ansamblul său de muzică veche, Musica Ricercata. Recentele sale producții de operă includ Mireasa Țarului de Rimski-Korsakov la Perm Opera House și Il viaggio a Reims la Rossini Opera Festival din Pesaro. În luna decembrie a acestui an, Gabriel Bebeşelea va înregistra, împreună cu Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, un compact disc cu lucrări de George Enescu.

De la Royal Albert Hall în Londra, la Concertgebouw în Amsterdam până la Carnegie Hall în New York, tânăra pianistă Alexandra Dariescu este elogiată de International Piano Magazine, BBC Music Magazine sau revista Forbes şi celebrată de public şi critici peste tot în lume, având în discografie trei CD-uri înregistrate solo şi două cu Royal Philharmonic Orchestra din Londra, respectiv cu Royal Liverpool Philharmonic Orchestra. În anul 2013, Alexandra Dariescu devine prima pianistă română care concertează la Royal Albert Hall, alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra. Cea mai tânără muziciană distinsă cu Medalia Custodele Coroanei, Alexandra este ,,Ambasador Special al României“, deţinând paşaport diplomatic şi concertând în întreaga Europă, America de Sud, America de Nord, Africa de Sud şi Asia. Dedicată proiectelor de educaţie şi caritate, Alexandra Dariescu a ajutat la strângerea de fonduri de peste £500,000 pentru programul Tinere Talente în România, Goodwill Children’s Homes, Ataxia, Hospices of Hope în Marea Britanie şi Children of the Andes în Columbia. Alexandra este membră a Consiliului Fundaţiei Adept, organizând în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Londra prima ediţie a Festivalului Transilvania la Londra în prezenţa ASR Prinţul Charles. Alexandra Dariescu s-a născut la Iaşi şi a început studiul pianului la vârsta de 7 ani cu Mihaela Constantin şi Cornelia Apostol. La vârstă de 17 ani s-a mutat în Marea Britanie unde a studiat cu Faye Mercer la Pocklington School, Mark Ray, Nelson Goerner, Alexander Melnikov şi Dina Parakhina la Conservatorul Regal din Manchester, Ronan O’Hora şi Imogen Cooper la Guildhall School of Music în Londra, cu Sir Andras Schiff în Elveţia şi SUA, cu Dimitri Bashkirov şi Menahem Pressler în Elveţia şi Phillippe Cassard în Franţa. Este Artist Onorific al Conservatorului Regal din Manchester şi preşedinte al Fundaţiei Music in Lyddington, Marea Britanie.

Tradiţia activităţii simfonice din Cluj-Napoca datează de la finalul secolului al XVIII-lea, prima orchestră a oraşului fiind atestată documentar în 1792. Filarmonica de Stat „Transilvania“ a fost înfiinţată în toamna anului 1955. Dezvoltarea perpetuă a Filarmonicii de Stat „Transilvania“ s-a datorat atât instrumentiştilor de valoare care au făcut parte din ansamblurile sale, cât şi marilor personalităţi dirijorale care s-au succedat la cârma orchestrei: Emil Simon, Erich Bergel şi Cristian Mandeal. Oaspeţii de marcă ai Filarmonicii – între care nume legendare ale artei interpretative şi componistice ca Sviatoslav Richter, Kurt Masur, Kyril Kondrashin, Stanislaw Wislocky, Jean-Pierre Rampal, Witold Lutosławski, Carlo Zecchi, Yannis Xenakis, János Ferencsik, Aldo Ciccolini, Krzysztof Penderecki, Michi Inoue, Stefan Anton Reck şi mulţi alţii, au contribuit la dobândirea unui solid renume al ansamblului în cercurile muzicale internaţionale. Turneele numeroase în străinătate, realizate cu regularitate de către orchestra simfonică, dar şi de Corul Filarmonicii, înfiinţat în 1972, au reconfirmat acest renume. În epoca recentă, după cunoscutul dirijor Nicolae Moldoveanu, dirijor principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania“ devine Gabriel Bebeşelea, care şi-a început colaborarea în această calitate în 2016.

„George Enescu a studiat în Viena între anii 1888-1894 cu Ernst Ludwig (pian), Robert Fuchs (compoziţie) şi Joseph Hellmesberger jun. (vioară), care s-a ocupat în mod deosebit de el, găzduindu-l în apartamentul său din Niebelungenstrasse şi plasându-l adesea în mijlocul orchestrei filarmonice a conservatorului în timpul repetiţiilor pentru ca acesta să poată explora şi asimila universul sonor al ansamblului din jurul său. George Enescu se afirmă la început ca violonist pe scena muzicală internaţională, debutând în anul 1892 în sala Bösendorfer din Viena, alături de profesorul său Joseph Hellmesberger jun. şi însoţit de criticile entuziaste ale presei vieneze. Definitorie pentru George Enescu a fost şi întâlnirea cu Johannes Brahms: în 1894 Enescu a avut onoarea de a face parte din ansamblul filarmonic ce interpreta «Sinfonia nr. 1» a compozitorului german. Tot la Viena a descoperit şi muzica lui Richard Wagner, de a cărei forţă de fascinare nu s-a mai putut desprinde niciodată. La vârsta de 12 ani Enescu îşi încheie studiile în Austria şi se desparte de Conservatorul din Viena purtând în tolbă prestigioasa medalie de argint a Socităţii Prietenilor Muzicii“ (Românii de pe Ringstrasse: trasee de ieri prin Viena de azi, Gabriel Kohn, Peter Schubert, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2015).

www.rkiwien.at | www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508