spot_img

”Blitz Show Revival #4”, la Copper’s Pub

Duminică, 23 aprilie 2017, începând cu ora 18. 00, în mansarda Copper’s Pub (Bulevardul Hristo Botev 25), editura frACTalia vă invită la ”Blitz Show Revival #4”.

”Blitz Show Revival are o dilemă existențială la a patra ediție, dilemă pe care o va investiga cu metode specific polițienești. Nu vom scrie chiar un roman polițist, dar ne-ar plăcea să aflăm de ce a murit pisica lui Schrödinger. Ne vor ajuta în acest demers următorii comisari: Irinel Anghel & Luiza Mitu, Xiron Xin, Viku Zenescu & Alien Lama, Marius Iulian Stancu și Emanuel Pătrășcioiu. În rolul savanților nebuni cu eprubetă îi vom avea de data aceasta pe Felix Nicolau și Andrei Zbîrnea. Investigația și experimentul vor fi găzduite de mansarda Copper’s Pub (Bulevardul Hristo Botev 25), duminică, 23 aprilie, începând cu ora 18. Ne vor urmări la fiecare pas partenerii noștri: Bookaholic, frACTalia, SigurWeb, SemneBune și BookHub.”

Scurt istoric Blitz Show/Blitz Show Revival

În 2010, împreună cu Andrei Ruse, scriitor, promoter cultural şi administrator de situri literare, şi Gelu Vlaşin, am lansat show-ul Ringul de vorbe, în Shelter Pub. Conceptul a evoluat rapid. Atât de rapid, încât colegii mei au obosit şi s-au retras. Peste o lună, l-am reluat sub numele de Blitz Show, în Old School Pub, împreună cu poetul şi fizicianul Marius Surleac. Conceptul a presupus crearea unui site, atragerea de parteneri, promovarea diverselor evenimente culturale şi organizarea probelor. Am „angajat” chiar un PR şi un fotograf. Pe lângă scriere creativă, probele îşi propuneau să verifice şi spontanenitatea, capacitatea de improvizaţie, fantezia, umorul şi abilitatea de a interacţiona cu publicul. Astfel, printre cerinţe se numărau spunerea de minciuni, răspunsuri la întrebări din public, interpretarea unor fragmente de teatru, karaoke literar etc. Publicul plătea bilet de intrare, tocmai pentru a semnala că efortul artistic are preţ. De asemenea, între probe aveau loc proiecţii de clipuri cu slam poetry sau referitoare la blogging, muzică şi imagini cu scriitori importanţi. În cadrul show-ului se puteau face şi lansări de carte, expoziţii de pictură şi sculptură, recitaluri actoriceşti. Moderatorul rămânea constant în dialog cu publicul; câţiva studenţi au realizat pancarte amuzante care anunţau rundele următoare, ca la box; se aruncau chiar petarde – pe scurt, întrebuinţam orice putea electriza atmosfera. Am descoperit, astfel, că scriitorii pot produce entertainment de foarte bună calitate. Clasarea competitorilor se făcea în funcţie de notele oferite de public. Interactivitatea era răsplătită de câştigurile în cărţi şi reviste, multe dintre ele asigurate de parteneriatul cu BuyBooks. De ce nu a continuat show-ul? Pentru că publicul a ajuns să fie alcătuit din mereu aceiaşi oameni, mulţi dintre ei fiind foşti concurenţi, recompensaţi material de organizatori în cazul în care câştigau competiţia cu alţi 2-3 rivali. Faptul că radiourile şi televiziunile nu s-au arătat interesate de un astfel de entertainment cultural probează două lucruri: pe de o parte că massmedia româneşti încurajează subcultura şi ţintesc o audienţă masivă, slab educată, pe de altă parte, că percepţia asupra culturii este una rigidă, scorţoasă, iar aici mă refer la posturile cu specific cultural. (Felix Nicolau)

Blitz Show a devenit oficial Blitz Show Revival pe 26 februarie 2015, când am intrat (deloc timizi) în cușca ideilor pentru performance, multimedia și improvizație. Pe 16 martie 2017, Blitz Show Revival a beneficiat de primul invitat străin, în persoana lui Claus Ankersen, poet și performer din Danemarca.

Despre comisarii Biltz Show Revival #4:

Irinel Anghel

Performer vocal, compozitoare, noise artist, performance artist. A absolvit secţiile de compoziţie şi muzicologie ale Universităţii Naţionale de Muzică din București, este doctor în ştiinţe muzicale din 2003 și absolventă în 2013 a programului postdoctoral MIDAS în cadrul UNMB. Nu repetă performance-uri şi pe cât posibil îşi şterge urmele artistice prin formula magică 4U24GET. În ultimii ani este cunoscută pentru deranjuri artistice temporare şi interzisă în anumite spaţii prin care a trecut. Este atrasă de provocări, de depaşirea limitelor, situaţii absurde, paradoxuri, secrete şi iceberg-uri conceptuale. Mai mult nu e bine de aflat pentru că riscăm să omorâm Pisica lui Schrödinger.

Luiza Mitu

Luiza Mitu este doctor în studii transdisciplinare cu o teza intitulată „Eugène Ionesco şi logica contradictoriului. O abordare transdisciplinară a dramaturgiei ionesciene”, coordonată de academicianul Basarab Nicolescu. Ca bursier P.O.S.D.R.U. a satisfăcut un stagiu de cercetare de 3 luni la Université Paris-Est Créteil (UPEC), sub îndrumarea lui Sylvie Jouanny şi alte 3 luni la Université Toulouse Le Mirail II, sub coordonarea lui Monique Martinez, unde a studiat estetica cuantică. In 2014 a colaborat cu regizorul Robert Wilson, ca asistent dramaturg, la piesa „Rinocerii” pusă în scenă la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova. A fost, timp de zece luni, manager interimar la Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova.

Xiron Xin nu s-a născut. S-a contrupat. În București. În 22.02.1968, la orele 11:11, prin încarcerarea sinaptică a patru zone comportamentale: Holism trans-istoric, Ludic circum-allosteric, Polimatism retro-neoteric, Tengrism pluri-anaporiac. 1 metru 74, 66 kilograme, chior, chel, caustic, un pic sonat, veșnic mirat. Xiron Xin nu este Unul. E mai mulți. Nu e intertextual-blazat. E psihedelic-plictisit. Nu e un sfânt pedagogic. E maieut și trickster. E pasionat de gin și bere neagră. Xiron nu vorbește. Oficiază. Nu recită. Divinează. Poate din cauză că n-a vorbit până la patru ani. Când a învățat să citească. Xiron nu se oprește din scris. Poate din cauză că a renunțat la scrisul de mână la 9 ani. Când a decis să scrie cu litere de tipar. Xiron este ex-peregrin trans-continental. Poate din cauză că la 4 ani a decis să plece la mare. Din București. Pe jos. Cu doi prieteni. Xiron a apărut în filme. În două. În România Socialistă. Xiron a fost ghostwriter. Trilingv. În 7 țări. Între 1990-1999. Xiron nu publică. Din principiu și din instinct. Xiron doar scrie. Poate din cauză că își încinerează odată pe an fiece manuscriptum. Xiron așteaptă să facă 50 de ani. De 30 de ani. Mai are puțin. Prea mult dacă e să te iei după el. Xiron jură că nu este dubios. Poate din cauză că vede plurialectica nebuniei drept un sine qva non catadioptric. De aceea, a luat parte la brain-storming-ul care a produs ediția inaugurală Blitz- Show. Împreună cu Felix Nicolau & co. Acum … s-a întors.

Marius Iulian Stancu născut în 1982, nu am fost un copil supravegheat; televizorul mi-a arătat sânge și sufletul meu nu s-a înspăimântat de cele pe care corpul le pătimește. am la activ două cărți: întoarcerea în pivniță și electric & more, de care acum nu îmi mai este atât de rușine. de câteva ori student, fără diplomă, milițian, dar băiat bun, cinefil, cititor de literatură incorectă politic și evanghelii, «un pervers de n-aveți idee», cum zicea fratele vlad drăgoi la o lectură comună.

Viku Zenescu născut pe 15 decembrie 1989 la Bucureşti. Poet performer, compozitor de muzică experimentală şi artist vizual, trăieşte şi lucrează la Bucureşti. Licenţiat în sculptură, a participat la mai multe expoziţii personale sau de grup, printre care Beat Generation Reborn/ Club Legere, Bucureşti; Contempora 6 – Expoziţia Tinerilor Artişti/ Alchemia, Bucureşti şi UNarte la 150 de ani/ Sala Dalles, Bucureşti. A debutat în 2013 cu volumul de versuri „A iubi nu e verb”. În 2016 revine cu „Anestezicul din palmă” (Editura Tracus Arte), atribuind sufixul “escu” la pseudonimul iniţial. Versurile sale distopice se vor sprijini pe sound-ul ambiental, psychill şi visual-ul lui Alien Lama (Octavian Untila), un experiment născut în СССР(URSS).

Emanuel Pătrăşcioiu din București este absolvent al Şcolii Populare de Arte, secția pian, absolvent al Facultății de Muzică, secția Pedagogie Muzicală, masterat Arte Muzicale. A lucrat ca redactor muzical la TVRM, pianist la fosta cafenea  Arts Concept Cafe, fotograf și colaborator la revista ,,Bucureștiul meu drag” în mai multe numere ale publicației.Este autorul a 6 volume de versuri:

Vis de pasiune (2013, Ed. Romania de Maine),

Legământ (2013, Ed. Romania de Maine),

Tăceri în gura mare (2013, Ed. Morosan),

Ieri-ul din mâine (2014,Ed.Morosan)

Ubermensch (2015, Ed. Mantaua lui Gogol)

Nictofob (2016, Ed. Minela)

A mai apărut și în antologia Carte Diem (Ed. Minela, 2015), Timpul pietrelor prețioase (Ed Art Creativ, 2016) și Tineri ca niște spaime (Ed. Minela, 2017)  .

Savanții nebuni cu eprubetă

Felix Nicolau este profesor universitar la Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. A publicat cărţi de poezie (Kamceatka – time IS honey, 2014), romane (Tandru şi rece şi Pe mâna femeilor), de critică literară şi de teoria comunicării. Suportă greu snobismul, afectarea şi cocalarismele, fie ele şi culturale. Cu cât îmbătrâneşte, cu atât se dă în vânt după limbi străine, role, trotinetă şi fitness contemplativ. Deşi pare imposibil, uneori citeşte mai mult decât scrie.

Andrei Zbîrnea este absolvent al Masterului de Probațiune din cadrul Facultătii de Sociologie și Asistență Socială. Publică în 2011 volumul de poeme Rock în Praga (ed. Herg Benet), urmat de #kazim(contemporani cu primăvara arabă) la aceeași casă de editură în 2014. Poeziile sale au apărut în revistele literare: Zona Nouă, Tiuk!, Conta, Zona Literară, Tribuna, Timpul, Poesis Internațional. A fost inclus și într-o serie de antologii, printre care amintim: Cele mai frumoase poeme din 2011 (Tracus Arte, 2012), Cele mai frumoase poezii ale anului (Adenium, 2014), Ziduri între vii (Zona Publishers, 2015). Tot în 2015 a obținut marele premiu al Festivalului Antares (Galați, Brăila, Sulina) pentru poezie.  Este redactor muzical al revistei Observator Cultural și inițiator, alături de Iulia Militaru și Felix Nicolau, al serilor de performance poetic Blitz Show Revival. În prezent, lucrează în industria pariurilor online și vă stă la dispoziție cu ponturi din fotbal, tenis și baschet nord-american. În toamna acestui an va publica volumul de poeme turneul celor cinci națiuni la editura frACTalia.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508