spot_img

“EXTRAfaces. Drawings 2011-2016” de Mihai Zgondoiu

Joi, 6 aprilie 2017, ora 18.00, la Galeria Uj Kriterion din Miercurea-Ciuc (galerie coordonată de artistul vizual Botond Reszegh), va avea loc vernisajul expoziţieiEXTRAfaces. Drawings 2011-2016” de Mihai Zgondoiu. Acest nou proiect marca Zgondy este însoţit de două texte semnate de Dan Mircea Cipariu („EXTRAfețe sau despre artele asumate ale şablonului”) şi Dan Lazea („Dadaismul bine temperat. De tip Zgondy”). Expoziţia este deschisă până sâmbătă, 3 iunie 2017. Sponsori:  Alutus, Perla Harghitei, Bookart Kiado. Parteneri media: Agentiadecarte.ro, Radio România Cultural, ArtClue, Revista ARTA, Modernism.ro, Revista Zeppelin, ArtWall.

 

„EXTRAfețe sau despre artele asumate ale şablonului

Proiectul „EXTRAfaces”, imaginat şi propus de Mihai Zgondoiu, este un discurs seducător şi ludic despre manipularea şi mistificarea prin şablonul vizual. Tema aleasă este aceea a unui construct eminamente uman despre felul în care imaginarul nostru a creat o matriţă a Extraterestrului. Necunoscutul, Extraterestrul, a devenit, prin puterea iradiantă a portretului-matriţă, un altfel de Celălalt, creat şi, mai cu seamă, desenat de către noi, după chipul şi asemănarea noastră. Tema de cercetare aleasă, studiul de portret al unui extraterestru, ne plasează la graniţa dintre ficţiune, modul în care am proiectat o imagine ce are în tiparul său ceva, totuşi, uman, şi mistificare, prin faptul că acredităm unei posibile autenticităţi o imagine şablon despre feţele neştiute ale extratereştrilor. Am devenit, astfel, Creatorii omniscienţi de plăsmuiri şi de construcţii vizuale care nici nu pot protesta că sunt încadrate în matriţe vizuale şi într-o serialitate consumeristă, nici nu se pot apăra de invaziile egotice şi omeneşti ale Autorului-Creator. Metamorfozele unui astfel de construct vizual ne conduc în galeriile aceluiaşi imaginat spiritus loci, fie că avem în minte opere semnate de Hans Rudolf Giger sau Leo Garcia, fie că avem, acum, iată, această re-citire a extraterestrului propusă de Mihai Zgondoiu.

De la primele sale lucrări pe tema „EXTRAfaces”, din 2011, catalogate drept intervenţii street art şi pe care Mihai Zgondoiu le-a realizat în rezidenţa sa artistică din Linz, Austria, trecând printr-o serie de graffiti-uri făcute la “Museum of Destruction” din localitatea Zrenjanin Serbia, până la caietele și mapele sale cu zeci de schițe și însemnări, tehnicile sale de lucru sunt asumate din artele şablonului vizual, fie că e vorba de tag-uri, paste-up-uri, stenci-uri, street interventions, colaje sau de simple desene în marker. Peste aceste tehnici, Mihai Zgondoiu are vocaţia de a re-semantiza şablonul printr-un alt şablon!

Dacă tot ceea ce adaugă omul Naturii poate deveni Cultură, tot aşa ne putem închipui că tot ceea ce adaugă Mihai Zgondoiu naturii extraterestre poate deveni portretul în evantai al căutării şi al (re)găsirii de Sine!

Dar ce ne facem dacă Mihai Zgondoiu e un extraterestru?”

Dan Mircea Cipariu, scriitor & comentator de artă

„Dadaismul bine temperat. De tip Zgondy”

Cum altfel ar putea să arate fețele extratereștrilor decât așa cum cu toții știm că arată? De unde știm? Nici nu mai contează de unde, știm: capul – de multe ori caraghios de mare, semn al unei inteligențe superioare rasei umane – devenind ovoidal pentru a putea adăposti o materie cenușie pe măsura inteligenței; ochii imenși, alungiți și întunecați, gata să absoarbă de o sută de ori mai multă informație vizuală decât noi. Se pot reconstitui etapele poveștii construite de imaginarul colectiv al modernității în jurul vieții inteligente extraterestre cu înfățișare umanoidă – aliens, marțieni, extratereștri etc. Mihai Zgondoiu o ia însă pe scurtătură. Își închide ochii, declanșează dicteul automat și eliberează memoria unei forme faciale depozitate în mecanica mușchilor mâinii care desenează. Nu are cum să greșească. Fețele extraterestre / Extra-Fețele sunt deja prezente în noi dinainte de a învăța să citim, se impregnează în memoria vizuală și se depozitează acolo de la primul contact cu lumea Cartoon Network, filmele SF, video games etc.

Cel mai adesea gri închis dar nu de puține ori verzi sau străvezii, veniți pe Pământ cu intenții mai mult sau mai puțin pașnice sau descoperiți de noi, evident în viitor, prin cine mai știe ce pliu al unui univers paralel, extratereștrii care ne populează imaginația sunt pregătiți să iasă la lumină și să prindă contur în exercițiile lui Zgondy. Repetiția pe repede înainte a unei gesticulații controlate în blind produce rezultate spectaculoase. EXTRA-Fețele lui Zgondy sunt utile nu doar pentru că documentează laboratorul din care ies apoi lucrări mai elaborate ca proces de producere precum seria de 12 obiecte tip fotografie funerară pe ceramică de boemia. Dimpotrivă, puse una lângă alta, înseriate, aceste desene stau închegat împreună și întăresc senzația că bestiarul extraterestru nu este decât o variație a unor forme arhetipale pe care le avem sedimentate într-o memorie încă și mai adâncă.

Frecventarea manifestului/istoriei/tematicii Dada l-a ajutat pe Zgondy să fie complet relaxat în fața imperativului artei ca proiecție vizuală a unui angajament intelectual prealabil. Cartea-obiect “2012” revizitează atât tema Cărții (sapiențiale, Marea Carte etc.), cât și cea a benzii desenate devenită un fel de fetiș al exprimării imaginației SF în anumite micro-culturi. Desenelor în tuș de pe pagina dreaptă, Zgondoiu le-a adăugat un colaj fotografic pe pagina stângă, rezultând asocieri surprinzătoare, forme care se îngână, coincidențe care frapează, ironii care deranjează prejudecăți. Inteligent și subversiv, Zgondy ne arată că, dincolo de hazardul dadaist, rămâne conștient de rezultatul produs. De altfel, în „I’m a star”, cu care a și deschis seria EXTRAfaces în ianuarie 2011, desenul se combină cu colajul pe pânză într-o lucrare unde intenția ludică e evidentă, iar referirile la marea bătălie, ideologică înainte de a fi tehnologică, între SUA și URSS pentru cucerirea spațiului cosmic sunt explicite.”

Dan Lazea

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist vizual, asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, departamentul Design (din 2014), iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 – spațiu de artă contemporană din București (dec. 2009 până în prezent), inițiator și co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (din 2012 – 2014), co-curator Atelier în tranziție (2009-2013), Graphic Designer la Teatrul de Comedie din București (2005 – până în prezent). Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 2005). Oscilează cu lejeritate între experimental și tradițional, arta sa abordând o arie largă de genuri și tehnici artistice de la desen, colaj și print la video-instalații, acțiuni-performance și artă urbană.

Cele mai recente expozitii/proiecte personale sunt: Noul Zid / Calina-spațiu de artă contemporană Timișoara 2017, Dada Brancusi / Galeria MB-XL Bruxelles 2016 & Galeria Galateca – București 2016, Mâna de aur a artistului / Galeria FivePlus – Viena 2014 & Galeria Aiurart – București 2013, Somnul lui Lenin / Piața Presei – Bucureşti 2011, Linia Roșie / Centrul Național al Dansului din Bucureşti 2011, Covorul Roșu / Curtea Muzeului Schlooss – Linz, Austria 2011, Libertatea ca șablon / Galeria Hampden – Incubator Art Space, Amherst, Massachusetts USA 2010, Eu matriță / Galeria Calina – Timișoara 2009, Eu / Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal – Sibiu 2008.

A mai participat în proiectele vizuale de grup: RERE. Overriding Design with Art and Vice-Versa – Vienna Design Week 2016, DADADA – Media Art Festival – Muzeul de Artă – Arad 2016, Transformation – Muzeul Beelden Aan Zee, Haga 2014, BB6 (Bucharest International Biennial for Contemporary Art) 2014, IEEB4 & IEEB7 (International Experimental Engraving Biennial 2010, 2016), Now Art Now Future (The International Biennial of print – Vilnius 2008), lucrările sale aflându-se în colecții particulare și de stat: Colecția de Artă Luciano Benetton (IT), Colecția de artă Alain Servais (BE), Colecția de artă Avium (RO), Colecția de Artă Daniel Ștefănică (RO), Colecția de Artă Năsui (RO), Colecția de Artă Herczeg (RO), Colecția de Artă Calina, Colecția de Artă DFEWA (DE), Muzeul de Artă Vizuală, Galați (RO), Muzeul Florean de Artă Contemporană-Baia-Mare (RO), Muzeul Naţional de Artă-Satu Mare (RO).
www.mihaizgondoiu.ro
facebook event: https://www.facebook.com/events/133730350493531/

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508