spot_img

Filmul ”Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit” realizat de Ovidiu Anton și Alexandru Bălăşescu, prezentat la Viena

În perioada 12 ianuarie – 4 martie 2017, în spaţiul de proiecte KOENIG 2_by robbygreif (Margaretenstrasse 5, 1040 Viena), este organizată expoziţia ”Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit” care prezintă filmul omonim realizat de Ovidiu Anton și Alexandru Bălăşescu. Vernisajul are loc joi, 12 ianuarie, între orele 18.00 şi 21.00, în prezenţa lui Ovidiu Anton. Proiectul este susţinut de Institutul Cultural Român de la Viena.

Filmul este rezultatul proiectului  How I Miss Bucharest or The Journey of a Dog’s Life propus de Ovidiu Anton şi Alexandru Bălăşescu,  câștigător al premiului I al concursului de idei „Create Your Bucharest“ organizat ca parte a Vienna Biennale 2015 care a avut în centrul atenției expoziţia „Mapping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916–2016“.

„Doi câini, două orașe, două voci: una masculină și una feminină. Filmul Miroase a paradis realizat de Ovidiu Anton și Alexandru Bălăşescu încearcă prezentarea unui simplu și clar experiment: un maidanez din București – metropolă care a fost cunoscută ca un teritoriu al câinilor vagabonzi – este adoptat în Viena unde va fi domesticit în condiții civilizat-birocratice privitoare la tratamentul animalelor. Povestea prezentată în paralel este a unei cățele care ajunge cu proprietarii săi în capitala română, unde scapă de aceştia și este expusă junglei urbane cu manierele ei sălbatice și necruțătoare ale subculturii postsocialiste şi preia treptat obiceiurile acesteia, acomodându-se încetul cu încetul la viața fără stăpân și fără siguranța hranei oferite de acesta.

Povestea este prezentată din perspectiva celor doi câini care oferă comentarii, observații, speculații filosofice pe teme cum ar fi: conviețuirea om-câine, exilul, urbanismul, migraţia sau ierarhiile sociale şi relaţiile de putere. Antropomorfizarea e voit aleasă ca mijloc de exprimare, încercarea artistică de ștergere a granițelor om-animal având ca scop înlesnirea anulării unei ierarhii în relație. Toate acestea sunt în spiritul filosofiei din ultimii ani de creaţie a lui Jacques Derrida, care propune filosofia animalică pentru a pune sub semnul întrebării logocentrismul uman ca metodă de poziţionare ierarhică ce urmăreşte să desfiinţeze propria animalitate. Derrida încearcă să estompeze linia de demarcație dintre lumea umană și regnul animal – abisurile dintre ele ce servesc ca zid de apărare – pentru a putea crea apoi suprafețe multiple sau diferențiate ce se pot suprapune sau pot interfera. Miroase a paradis ocupă exact acest loc între lumi crepusculare în care animalele încep să grăiască. Animot, adică animalul, devine cuvântător, pe când omul-stăpân amuțește.

Camerele video portabile urmăresc câinii în rutina lor: în Viena este stabilită de oameni, pe când în Bucureşti este determinată pe cont propriu. Deteritorializare contra reteritorializare. Sonorul, vocile sunt strâns legate de acțiune dar nu se confundă cu ea dând astfel un cadru dialectic: domesticire versus sălbăticire, transcendența adăpost – neadăpost și marea întrebare existențială: condiția libertății. În final se ajunge la neplăcuta revelație cum că Janis Joplin ar putea avea dreptate: Freedom’s just another word for nothing left to lose.“ (Thomas Miessgang, 2016)

Producţia Miroase a paradis – Über damals, jetzt und die Freiheit a fost susținută de Cancelaria Federală a Austriei – secţia Artă şi Cultură, Fundaţia Otto Mauer Fonds şi Brenntag România.

Colaborarea dintre Ovidiu Anton şi Alexandru Bălăşescu a început încă din 2013 cu filmul Street Cat Deluxe de Ovidiu Anton, care abordează transformările urbane din Istanbul aşa cum sunt ele povestite de pisici. Cât de mult îmi e dor de Bucureşti. Povestea unor vieţi face parte dintr-o serie extinsă de documentare în stilul mockumentary, planificată de autori, care abordează relaţia transformativă dintre umanitate şi natură, extinzându-se în viitor şi în alte oraşe ale lumii.

Ovidiu Anton (n. 1982, Timişoara) locuieşte şi lucrează în Viena. A studiat la École Supérieure des Beaux-Arts din Marseille (2009) şi la Academia de Arte Vizuale din Viena (2010). A beneficiat de burse în Chișinău (2015), Ljubljana (2014), Istanbul (2013) şi Paris (2011). Artistul şi-a expus lucrările în numeroase oraşe europene, precum Viena, Salzburg, Ljubljana, Amsterdam și Marsilia. Dintre expoziţiile individuale amintim: „New Positions“ (Art Cologne, Germania, 2015), „Sub Fuckin Versive“ (Tabacco 001 Cultural Centre, Ljubljana, Slovenia, 2014), „Sauve qui peut!“ (Galeria Christine König, Viena, Austria, 2013) şi „Weiße Wände?“ (Galerie 5020, Salzburg, Austria, 2013).

Alexandru Bălăşescu (n. 1974, Craiova) este profesor adjunct în urbanism la Universitatea Simon Fraser, Vancouver şi este activ cercetător şi curator. Autor al volumului Paris Chic, Tehran Thrills (Paris Elegant, Teheran Incitant), a publicat 41 de articole şi lucrări ştiintifice în perioada 1993-2016. Alexandru Bălășescu este doctor în antropologie culturală la Universitatea din Irvine, California (Statele Unite ale Americii) şi licenţiat în studii avansate în etnologie la Universitatea Lumiere din Lyon (Franţa). A obținut mai multe burse internaționale printre care „Wenner Gren Foundation for Anthropological Research“ si „British Library – Endangered Archives Programme“. A fost asistent universitar la Universitatea din Irvine, California (1999-2002) şi profesor adjunct asociat în comunicare internaţională la Universitatea Americană din Paris. Este curator al expoziţiei „Totul e regizat | This Is a Set-up“ deschisă până pe 15 ianuarie la Muzeul Național de Artă Contemporană din Bucureşti.

www.rkiwien.at

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508