spot_img

Seară ”Aglaja Veteranyi”, la Cabaret Voltaire din Zürich

Duminică, 6 noiembrie 2016, la Cabaret Voltaire din Zürich, Institutul Cultural Român de la Viena prezintă, reprezentaţiile a două spectacole realizate după texte de Aglaja Veteranyi: spectacolul de tip one-man show ”Mamaia or Sadness Makes You Old ”(regia: Ursina Greuel, distribuţie: Robert Baranowski, prezentare introductivă: Jens Nielsen) de la ora 17.00 şi spectacolul de tip one-woman show ”De ce fiebe copilul în mămăligă” (regia: Dana Paraschiv, distribuţie: Edith Alibec) de la ora 18.15. Evenimentul este realizat cu sprijinul Matterhorn Produktionen (Basel) şi Teatrul 7 (Bucureşti).

Mamaia oder Traurigkeit machen Dich alt spune povestea unei mame de origine române care relatează despre fiica ei, oscilând între admiraţie şi vanitate. Strălucirea şi eleganţa sunt prezente, la fel ca și tristețea și dorul. Repetat revin amintirile din perioada dictaturii şi a exilului.

Robert Baranowski (n. 1981) a absolvit Facultatea de Teatru la Universitatea din Berna şi Masterul de Actorie la Facultatea de Arte din Zürich. A jucat în spectacolele Für eine bessere Welt (2009, regia Boris von Poser) şi Gilgamesh (2010, regia Joachim Schlömer). În 2010 a fost distins cu titlul de „Cel mai bun actor“ la Festivalul Internațional de Teatru și Film Skena up 2010. Robert Baranowski a jucat la teatrul Schauspielhaus Zürich în spectacolele regizate de Enrico Beelers: Stones, Apropos … Käthchen mein Mädchen, Remember me şi Weihnachtssalon.

Spectacolul De ce fierbe copilul în mămăligă a avut premiera în luna martie 2016 la MUCCA – Munich Center of Community Arts. Povestea spectacolului este a unei familii de circ, care a fugit din România în timpul comunismului către Vest. Spectacolul conceput şi jucat de Edith Alibec vorbește despre dor de casă, înstrăinare, izolare şi dorința de „a te realiza“ în străinatate.

Edith Alibec (n. 1989), actriţă şi regizoare de origine română, locuieşte din anul 2013 în Germania. A studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi la Academia Athanor din Passau – secţia Teatru, Regie, Film. Începând cu 2013 realizează producţia unor filme şi spectacole de teatru.

Aglaja Veteranyi s-a născut în 1962 la Bucureşti, într-o familie de artişti de circ. A cutreierat cu trupa nenumărate ţări şi s-a stabilit, în cele din urmă, în Elveţia. Îndrumată de mama ei, care visa să facă din ea un star, a apărut pe scena mai multor varietéuri. A frecventat pentru câţiva ani un pension, apoi a studiat arta dramatică la Zürich, iar din 1982 şi-a început cariera de actriţă şi de autor dramatic. Împreună cu René Oberholzer a înfiinţat trupa experimentală Die Wortpumpe (1993), iar, împreună cu Jens Nielsen, grupul teatral Die Engelmaschine (1996). În 1998 a primit o bursă de la Literarisches Colloquium Berlin. A publicat numeroase poezii în reviste literare şi antologii din mai multe ţări. În 1999 îi apare volumul de versuri Daruri – un dans al morţilor şi romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, tradus în mai multe limbi, pus în scenă la Teatrul Neumarkt din Zürich, în regia Katkei Schroth şi distins cu premiul pentru Cea mai bună carte a anului (Zürich,1999), Premiul pentru literatură (Berlin, 2000) şi premiul Chamisso (München, 2000). La sfârşitul anului 2001, Aglaja Veteranyi a predat editurii germane DVA al doilea roman, Raftul cu ultimele suflări, care a apărut un an mai târziu. În plină afirmare creatoare, Aglaja Veteranyi se sinucide într-un spital din Zürich, în urma unei depre­sii, la începutul anului 2002.

Cabaret Voltaire, spațiu istoric și cultural, a devenit o platformă europeană unde artele românești de expresie avangardistă au generat noi curente internaționale. Anul 2016 marchează centenarul lansării la Zürich, de către scriitorul român Tristan Tzara, a manifestului poetic DADA, în spațiul Cabaret Voltaire.

www.rkiwien.at

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508