spot_img

Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv

Anul acesta, în Festivalul Naţional de Teatru, una dintre cele mai aşteptate întâlniri cu lumea marilor creaţii teatrale contemporane ale Europei va fi reprezentată de un spectacol care, de la premiera sa de acum doi ani, e râvnit de mai toate scenele importante ale lumii: „Livada de vişini” de A. P. Cehov, în viziunea renumitului regizor Lev Dodin –  cel care conduce (la propriu) de 33 de ani destinele teatrului Maly Drama din Sankt Petersburg.

În februarie 2016 artiştii ruşi ofereau, la New York, zece reprezentaţii ale „Livezii…” pe scena celebrei B.A.M. (Brooklin Academy of Music). Turneul american s-a dovedit un triumf, atât pentru publicul care a cerut cu insistenţă prelungirea turneului, cât şi pentru specialişti: „O Livadă de vişini revoluţionară creşte în Brooklin” – titra Vanity Fair; „Descoperind din nou măiestria Rusiei” – scria The Newyorker, adăugând: „it is wonderfully exciting…”; „A thrilling production” – putem citi pe scurt în American Theatre, care explica: „Lev Dodin sădeşte ca nimeni altul „Livada…” lui Cehov în eternul prezent”… Sunt doar câteva mostre ale reacţiilor unor profesionişti care nu se joacă cu cuvintele şi care au avut parte de mult teatru „mare” în carierele lor… Aceeaşi atitudine faţă de calitatea şi noutatea viziunii unui maestru absolut al scenei o regăsim şi în cronicile din ţările bătrânului continent vizitate de Maly Drama Teatr cu această de ne-ratat „Livadă de vişini”. Iată de ce ne bucurăm că eforturile şi demersurile – începute chiar după premiera oficială din iunie 2014 – de a aduce spectacolul la Bucureşti, ca invitat special în cadrul FNT, se concretizează acum într-un mare eveniment cultural, la care publicul Festivalului Naţional de Teatru va avea acces în încheierea celei de-a 26-a ediţii (29 şi 30 octombrie).

Nu este prima întâlnire a regizorului Lev Dodin cu universurile FNT. Maestrul a răspuns invitaţiei bucureştene şi în 2006, când a prezentat spectaculara sa versiune a scrierilor lui Andrei Platonov – „Cevengur” – realizată cu acelasi simţ ludic de neegalat al maestrului care a desăvârşit reputaţia Teatrului Mic din Sankt-Petersburg, aducându-l, în 40 de ani de activitate susţinută, la rang de Teatru al Europei.

Livada de vişini” care va putea fi văzută la Bucureşti – o producţie distinsă anul trecut cu Premiul Naţional al Rusiei „Masca de aur“ la categoria „Cel mai bun spectacol“ – constituie a doua întâlnire a maestrului Dodin cu celebrul text cehovian. Prima montare a avut loc în urmă cu 20 de ani, pe aceeaşi scenă a Maly Drama Teatr. Doar că acum, la peste un secol distanţă de la premiera absolută, capodopera lui Cehov e ancorată într-o actualitate metaforică ce pare mai contemporană decât oricând. În transparenta punere în scenă a lui Lev Dodin, actorii de excepţie ai teatrului Maly Drama ne dezvăluie o lume în care vechile valori şi structuri sunt demontate într-un ritm cu atât mai înspăimântător, cu cât nu există altele care să le înlocuiască. O cronică „la cald” a ziarului moscovit „Kommersant” scria că „spectacolul nu vorbeşte doar despre tragedia năruirii unor epoci istorice şi a pierderii omului, ci este chiar tragedia pierderii moştenirii culturale”.

Lev Dodin însuşi mărturiseşte: „Cea din urmă piesă a lui Cehov e o extraordinară comedie: comedia istoriei, în care noi suntem personaje. Şi în care viaţa devine parte a istoriei. Din acest punct de vedere, „Livada…” e cea mai realistă dintre toate scrierile maestrului. Este deopotrivă o cronică istorică şi o viziune profetică. E greu să înţelegi cum Cehov ar fi putut anticipa cu o asemenea precisă intuiţie, cu 14 ani înainte, ce urma să se întâmple cu Rusia în 1917 şi mai apoi cu întreaga lume. Şi, poate, ce continuă să se întâmple până în zilele noastre. Piesa a devenit un soi de mit al impredictibilităţii istoriei şi, concomitent, al predictibilităţii acestea, în care se vorbeşte despre lipsa de putere a oamenilor în faţa vieţii şi a sorţii, dar şi despre uimitoarea lor forţă şi responsabilitate faţă de acestea, despre capacitatea lor de a se proteja şi de a rămâne adevăraţi faţă de ei înşişi – în ciuda oricărei încercări. Da: fără îndoială, nu Anton Pavlovici Cehov – ci Geniul cehovian întrupat a fost cel ce a ghidat mâna care-a făcut să apară, cuvânt după cuvânt, magicul text al „Livezii de vişini” în forma manuscrisului din 1904…”

Rolurile principale sunt încredinţate unor actori aflaţi actualmente pe valul celebrităţii (teatrale şi cinematografice) în întreaga lume: de la Moscova (via Paris) la New York, la fel de bine ca de la Hollywood la Cinecitta…: e vorba de Ksenia Rappoport şi Danila Kozlovsky, ambii laureaţi ai prestigiosului premiu „Stanislavski” pentru interpretările date protagoniştilor „Livezii de vişini” – Ranevskaia şi, respectiv, Lopahin.

Aclamată de compatrioţii săi ruşi, declarată Artist al Poporului, Ksenia Rappoport a fost solicitată să se alăture trupei de la Maly Drama imediat după absolvire, în 2000, interpretând sub bagheta lui Lev Dodin roluri memorabile (Nina în „Pescăruşul” şi Elena din „Unchiul Vania” de Cehov, sau Lady Milford din spectaculoasa montare „Intrigă şi iubire” după Schiller). Actriţa are o prestigioasă carieră şi în cinema, atât în patrie, cât şi în Europa: a turnat până acum patru filme cu cunoscutul regizor Giuseppe Tornatore, între care „La sconosciuta” (2006), care i-a adus premiul David di Donatello al Academiei Italiene de Film pentru cea mai bună actriţă. În palmaresul său se află un alt premiu similar – Copa del Volpi – acordat în 2009 de Festivalul de Film de la Veneţia pentru „La doppia ora” în regia lui Giuseppe Capotondi. Anul acesta, Kseniei Rappoport a fost decorate cu ordinul „Steaua Italiei” în grad de Cavaler.

Danila Kozlovsky, un Lopahin uluitor, e un actor complet, care cântă, dansează şi stârneşte emoţie în orice rol ar fi fost distribuit, graţie unui talent râvnit în întreaga lume şi pentru care a fost laureat cu numeroase distincţii (de la cel mai important premiu teatral pentru debut din Sankt Petersburg „Zolotoi Sofit” / „Lampa de Aur”, până la trofeele cinematografice „Elefantul de Aur” în 2006, sau „Vulturul de Aur”, în 2012). Pentru că, deşi foarte tânăr (31 de ani), Kozlovsky a turnat la rândul său nu mai puţin de 37 de filme şi seriale Tv, fiind solicitat din ce în ce mai mult de cinematograful occidental (Garpastum-2005, Black Hunters-2008, Rasputin-2011, Vampire’s Academy–2014 ş.a.). Artistul declara, însă, cu fermitate: „E foarte important pentru mine să rămân în Rusia, nu doar pentru că înainte de toate sunt un actor rus, dar şi pentru că am uriaşa ocazie şi bucurie să lucrez cu regizori extrem de talentaţi, în teatru şi film. În acelaşi timp, e important să continui să-mi dezvolt cariera în Vest căci astăzi, nu-i aşa?, trăim într-o lume a muncii globalizate.

Însă, în „Livada de vişini” regizată de Lev Dodin nu doar protagoniştii strălucesc, ci întreaga trupă de la Maly Drama Teatr: n-am putea omite memorabilul rol al Variei, interpretat de o altă nouă stea a teatrului rus: Elizaveta Boiarskaia – prezentă şi ea de zece ani pe celebra scenă de la Sankt Petersburg (Luiza din „Intrigă şi Iubire” de Schiller, Maşa în „Trei Surori” de Cehov, sau Ofelia în „Hamlet” după Shakespeare – cea mai recentă premieră a teatrului Maly Drama). În cinema, îi găsim numele pe afişul a peste 30 de producţii cinematografice; cel mai recent exemplu – anul acesta actriţa a întruchipat-o pe Anna Karenina în serialul omonim (de 8 episoade), în regia apreciatului cineast Karen Şahnazarov – o producţie Mosfilm comandată de canalul de televiziune „Rossia”.

Scenografia surprinzătoare a spectacolului a fost aclamată de la Paris la New York, astfel încât e necesar să menţionăm şi decorurile rafinate ale unui vechi tovarăş de drum în ale scenei al regizorului: Aleksander Borovsky. Acestea, îmbinate cu muzica originală compusă de Paul Misraki şi cu întreaga coloană sonoră – creează atmosfera unui spectacol ce nu poate fi uitat.

Bătrâna „Livadă de vişini” a lui Cehov va prinde viaţă, aşadar, peste câteva zile şi la Bucureşti, încheind Festivalul Naţional de Teatru prin povestea măiestrit imaginată de unul din marile nume ale teatrului contemporan – Lev Dodin, care va fi prezent în Capitală, alături de actorii săi de la Maly Drama Teatr din Sankt Petersburg.

Spectacolul – care va beneficia de supratitrare în limbile română si engleză – va avea două reprezentaţii în cadrul FNT 2016, programate la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti în zilele de 29 şi 30 octombrie, cu începere de la orele 19:00.

*******

Livada de vișini

de: Anton Pavlovici Cehov

Adaptarea scenică: Lev Dodin

Distribuția:

Liubov Ranevskaia, proprietara moşiei: Ksenia Rappoport

Ania, fiica ei: Dana Abyzova

Varia, fiica ei adoptivă: Elizaveta Boiarskaia

Leonid Gaev, fratele ei: Igor Chernevich, Sergei Vlasov

Ermolai Lopahin, negustor: Danila Kozlovsky

Piotr Trofimov, student: Oleg Ryazantsev

Charlotta, guvernantă: Tatiana Shestakova

Semion Epihodov, contabil: Andrei Kondratiev

Duniaşa, cameristă: Arina Von Ribben

Firs, bătrân lacheu: Sergey Kuryshev

Iaşa, tânăr lacheu: Stanislav Nikolsky

Regia: Lev Dodin

Scenografia: Aleksander Borovsky

Muzica: Gilles Thibaut, Paul Misraki, Johann Strauss

Operator: Alisher Hamidhodgaev

Light Design:  Damir Ismagilov

Durata: 3h (cu pauză)

Teatrul „Maly Drama”, Sankt Petersburg, Rusia

***

FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU, ediţia a 26-a

EDIŢIE DESFĂŞURATĂ SUB ÎNALTUL PATRONAJ AL PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI

21 – 30 octombrie 2016

Organizatori, parteneri

PRODUCĂTORI:

–          UNITER – Uniunea Teatrală din România

–          Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti

PROIECT CULTURAL FINANŢAT MINISTERUL CULTURII:

–          Ministerul Culturii

CO-PRODUCĂTORI:

–          Primăria Municipiului Bucureşti

–          ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti

SPONSOR PRINCIPAL:

–          BRD

PARTENERI:

–          ICR – Institutul Cultural Român

–          TAROM

–          ITI / Institutul Internaţional de Teatru

–          Muzeul Naţional de Artă al României

EVENIMENT REFLECTAT DE:

–          Televiziunea Română

PARTENER DE TRADIŢIE:

–          Societatea Română de Radiodifuziune

PARTENER MEDIA PRINCIPAL

–          ADEVĂRUL

EVENIMENTELE FNT SUNT GĂZDUITE DE:

–          TEATRUL „L.S. BULANDRA”

–          TEATRUL ODEON

–          TEATRUL ACT BUCUREŞTI

–          OPERA NAŢIONALĂ BUCUREŞTI

–          TEATRUL DE COMEDIE

–          TEATRUL METROPOLIS

–          TEATRUL UNTEATRU

–          GODOT CAFE-TEATRU

–          TEATRUL NOTTARA

–          TEATRUL MIC

–          TEATRUL LUNI DE LA GREEN HOURS

–          CREART – TEATRELLI

–          PALATUL UNIVERSUL

–          GALERIA DE ARTĂ KUBE MUSETTE

–          LIBRĂRIA CĂRTUREŞTI VERONA

–          ARTMARK

SPONSORI:

–          Farmexim

–          Domeniile Blaga

–          AEF

MAŞINA FNT

–          Mercedes Benz

CU SPRIJINUL:

–          MOL România

EVENIMENT SUSŢINUT DE:

–          Europa FM

PARTENERI CULTURALI:

–          RFI

–          IGLOO

PARTENERI MEDIA INTERNAŢIONALI:

–          Radio Europa Liberă

–          Deutsche Welle

PARTENERI MEDIA:

–          COCOR

–          Ziarul Metropolis

–          Phoenix Media

–          MediaTrust

–          Psychologies

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508