spot_img

”New Artists” în selecția Simonei Vilău

Marți, 12 iulie 2016, la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, s-a deschis expoziția ”New Artists”, curatoriată de artista Simona Vilău. Expoziția cuprinde o selecție de lucrări de artă contemporană semnate de șaisprezece nume proaspete din lumea artistică românească. Artiștii au absolvit Universitatea Națională de Arte București în ultimii ani sau sunt încă înrolați într-o formă de studiu. Aceștia sunt: Francesca Badea, Raluca Băjenaru, Dimitrie Budiaci, Alin Carpen, Alexandru Dascălu, Albert Kaan, Rudy von Kronstadt, Raluca Macovei, Ioana Marșic, Bianca Mann, Alexandru Mărcuș, Cătălina Moldoveanu, Ioana Niculescu-Aron, Radu Pandele, Andreea Vlăduț, Ema Voinescu. Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 iulie – 12 august 2016.



Selecția a fost realizată de artista Simona Vilău, curatoarea expoziției, în urma vizitelor la ateliere și expoziții. Această expunere colectivă are ca scop evidențierea celui mai nou segment al prezentului scenei artistice locale. Expoziția este un prilej pentru artiști, curatori și galeriști să facă cunoștință cu noile figuri promițătoare și, în același timp, încurajează creația artistică, oferind un imbold binevenit la început de carieră.

Expoziția New Artists se desfășoară la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în perioada 12 iulie – 12 august și susține candidatura orașului București la titlu de Capitală Europeana a Culturii –Bucuresti 2021.

Simona Vilău (n. 1983) este artistă stabilită la București. Activitatea sa curatorială s-a desfășurat în paralel cu arta proprie, iar scopul său principal este să promoveze și să susțină, prin expoziții, networking și publicații, o serie de artiști, vechi sau noi, tradiționaliști sau experimentali, ale căror discursuri și demersuri sunt relevante, dar mai puțin promovate. De asemenea, este interesată de noi descoperiri artistice, de dinamica cercetării lui aici și acum și de istoria vie. www.simonavilau.wordpress.com

Detalii pe www.arcub.ro

“Elementul sonor este un mijloc de expresie și un limbaj asociat muzicianului, dar poate deveni și un limbaj asociat creatorului de imagine plastică printr-o punte strict sonoră, generatoare de imagini.

Am realizat că suntem invadați de sunete. Se creează o adevărată simfonie, fără ca noi să observăm. John Cage e cel care a vorbit pentru prima dată despre importanța zgomotului: Când aud traficul, sunetul traficului, nu vreau să ascult vorbele oamenilor, am sentimentul că sunetul joaca un rol, iubesc activitatea sunetelor, cum devine mai tare sau mai intensă, devine mai lungă și mai scurtă.

Experiența cotidiană, sunetele care impregnează subconștientul, pot genera cele mai acute stări. Sunetul natural este livrat în formă pură, iar creația face trecerea spre interpretare, sinteză.”

Andreea Vlăduț (n. 1993, Slatina) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Grafică din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2016, clasa profesoarei Stela Lie. În 2014, a beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea de Artă din Poznan, Polonia.
www.andreeavladut.wix.com/works

“Lucrările mele, în general, prezintă viziuni subiective despre orice înseamnă contactul meu direct cu experiența terestră. În același timp, sunt obsedat, cu aceeași intensitate, de moarte.
Distrug corola de minuni a lumii! Stilistic, sunt versatil, caut și jonglez cu modurile de transpunere.”

Radu Pandele (n. 1993, Arad) trăiește și lucrează la București și Cluj. Este licențiat al Departamentului de Pictură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2015, clasa profesorului Petru Lucaci. În prezent face un master la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, profesor Marius Bercea.

“Pictez o libertate pe care o găsesc în pământ, mereu vie pentru apa care curge prin el, făcându-și loc înspre cele mai adânci și mai intime alveole, unde se adăpostesc minereurile neferoase. Alamă, cupru, zinc sau cobalt, toate sunt corpuri feminine ce transmit căldură sub diverse forme. Mai rigide sau mai maleabile…
Uneori, în locul pânzei, aleg gesso ca suprafață-suport pentru culorile mele. Precum spunea Marino Marini – odată ce înțelegi un material, găsești o cale ca să lucrezi cu el. Gesso permite niște efecte incredibile.”

Ioana Niculescu-Aron (n. 1994, București) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Pictură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2015, clasa profesorului Cezar Atodiresei. În 2014, a beneficiat de o bursă Erasmus la Accademia di Belle Arti di Brera, Milano. În prezent urmează studiile masterale în paralel, la București și Strasbourg- Mulhouse. www.ioanaaron.ro

“Seria Arhivă are în vedere dorinţa de a iniţia o interacţiune între public şi lucrări prin experienţa vizuală şi tactilă. Cea mai facilă modalitate de impulsionare este construirea unor structuri care să compună o imagine citibilă, privitorul putând relaţiona cu aceasta. Am pornit de la o structură care se bazează pe împachetare. Cred că această acţiune dă sentimentul de stocare şi aranjare a lucrurilor, a gândurilor, a obiectelor personale – o reacţie normală a naturii umane. Înseşi firea noastră este făcută să aibă o ordine şi o disciplină, fiind condusă de legi invizibile care stau la baza simţirii.”

Cătălina Moldoveanu (n. 1992, Craiova) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Sculptură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2014, clasa profesorului Darie Dup. Încheie studiile masterale în 2016, la clasa aceluiași profesor. În 2015 a beneficiat de o bursă Erasmus la Wolverhampton, Marea Britanie.
https://www.behance.net/sabianacati

“Dura realitate a iluziei, acesta este proiectul pe care am ales să-l dezvolt în plan fizic, tridimensional, un proiect care își propune să zugrăvească mediul în care trăim: viața este roz? Suntem sclavii unei societăți care nu dorește să se schimbe, întrucât are nevoie de rânduri și rânduri de soldați care să mărșăluiască în cerc, fără a realiza exact scopul din spatele activității lor.”

Alexandru Mărcuș (n. 1993, București) trăiește și lucrează la București. Este licențiat al Departamentului de Sculptură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2015, clasa profesorului Adrian Pîrvu. În prezent urmează studiile masterale. Lucrările sale figurative reprezintă fragmente anatomice construite într-o bună tradiție expresionistă, fragmente de oameni surprinși în timp ce desfășoară o acțiune.

“Am preluat testul Rorschach şi am interpretat tridimensional formele conţinute de cele zece cartonaşe cu pete de cerneală. Când mă aflu în faţa lor, intru în relaţie cu formele nedefinite, amorfe şi involuntar încep să le caut un sens, descoperind în ele forme finite. Plecând de la aceste pete am obţinut obiecte amorfe în care evoc noi sensuri prin intepretarea acestora în volum.Folosirea măştii proprii ca modul figurativ mă aduce în relaţie directă cu forma non-figurativă şi impersonală pe care o interpretez.”

Bianca Mann (n. 1991, București) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Sculptură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2013, clasa profesorului Aurel Vlad. A studiat cu același profesor și în timpul masterului, absolvit în 2015. În 2011 a beneficiat de o bursă Erasmus la Accademia di Belle Arti din Carrara, Italia.

https://biancamann.wordpress.com/

“La început am ales medicina pentru că mă atrăgea anatomia, o formă crudă de introspecție care venea la pachet cu fiziologia şi patologia. Apoi am încercat psihologia, un alt fel de introspecţie.
În tot timpul acesta am fugit de autoportret fără să ştiu că îl caut.
Mă oglindesc în interior şi din inventarul de imagini le aleg pe cele de care nu am reuşit să scap şi compun cu ele lucrările mele. Lucrurile devin vizibile, simple şi exterioare mie. Un eu pe care am acum curajul să-l înfrunt, expunându-l. Autoportret, cu toţi anii lui de căutare.”

Ioana Marșic (n. 1971, București) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Pictură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2016, clasa profesorului Petru Lucaci.

“În etapa de studiu în care mă aflu, subiectul abordat este Atelierul. Lucrările vorbesc despre atmosfera dintr-un atelier al generației actuale de studenți din Universitatea de Arte București. Modul în care ilustrez această poveste reclamă atenția și studiul după natură, acesta fiind un factor important în portretizarea atelierului. Am ales să aprofundez această temă, deoarece sursa tuturor problemelor legate de creație era însuși atelierul. Astfel, dorind să-mi depășesc condiția în care “culorile sunau fals”, mi-am îndreptat atenția asupra factorului perturbator.”

Raluca Macovei (n. 1994, Bârlad) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Pictură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2016, clasa profesorului Alexandru Rădvan.

“În lucrările sale, Materialul este o aluzie la industrial și la societate într-un peisaj urban. De multe ori sunt alese în antiteză unul cu celălalt, precum metalul brut, lumina, obiecte găsite în natură supuse unor procese. Albert Kaan face referire la o eră digitală previzibilă care, însă, prin caracteristicile ei, pune sub semnul întrebării realitatea așa cum a fost cunoscută. El se identifică cu această imagine reală a portretelor și structurilor sale. Pe lângă utilizarea brută a materialului, caracteristica sculpturii este lumina aplicată.”

Albert Kaan (n. 1993, Sinaia) trăiește și lucrează la București. Este licențiat al Departamentului de Sculptură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2016, clasa profesorului Aurel Vlad.

“Prin căutările sale estetice, artistul îşi setează ca scop sondarea sistemelor de gândire conceptuală, punând un accent special pe experimente cu diverse materiale şi suprafeţe, obiecte recontextualizate şi metaforizate. Printre materialele sale de lucru preferate se află lemnul, metalul, materialele naturale, pigmenţii industriali sau materialele textile. Arta sa are puternice influenţe din zona etnografcă, artistul revalorificând arhetipurile într-o cheie contemporană. Fie că pune în discuţie arta văzută ca proces sau obiectele pe care le ,,compune”, acesta are mereu în vedere latura transdisciplinarităţii demersului, preferând să îşi numească arta fie sculptură contemporană, fie obiect.”

Rudy von Kronstadt (n. 1985, Brașov) trăiește și lucrează la Brașov. Între 2009 și 2014 a studiat cu profesorii Ion Anghel și Elena Scutaru la Universitatea Națională de Arte București. În 2011 a beneficiat de o bursă Erasmus la Ljubljana, Slovenia. Este inițiatorul galeriei Indicator din Brașov.

“Proiectul Revolta a luat naștere din împotrivirea și dezgustul meu față de mine însumi, ca produs al societații contemporane, individul pasiv și lipsit de resorturile necesare în declanșarea unei revolte interioare, care să se extindă la un nivel social cât mai generalizat. Securile pe care le propun reprezinta un tip de revoltă interioară, mocnită, ce nu se poate materializa. Prin lipsa mânerului ilustrez neputința actului de revoltă, menită să lovească concomitent atât structurile interioare, cât și pe cele exterioare.”

Alexandru Dascălu (n. 1993, București) trăiește și lucrează la București. Este licențiat al Departamentului de Sculptură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2016, clasa profesorului Aurel Vlad.


Pentru mine experienţa “Moara lui Assan” a avut un efect neaşteptat. Când ajungi acolo şi vezi tot acel spectacol, la prima vedere eşti şocat de atâta forţă de distrugere şi de atitudine ostilă. Iar pe urmă te întrebi cum de acolo nu funcţionează nicio lege şi nicio regulă din acest mare oraş. Şi uşor, uşor îţi dai seama că istoria unui oraş este călcată în picioare cu bună ştiinţă prin tăcere şi printr-o ignoranţă faţă de marile valori ce au ajutat în timp la dezvoltarea unui mare oraş.”

Alin Carpen (n. 1970, Mizil) trăiește și lucrează la București. Este licențiat al Departamentului de Sculptură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2013, clasa profesorului Aurel Vlad. A studiat cu același profesor și în timpul masterului, absolvit în 2015. A profesat ca arhitect până în 2010, când se îndreaptă spre arte plastice. Lucrările lui sunt un melanj între static – prezent și fluxul memoriei – trecut, introdus în obiect prin fotografie veche văzută prin lentilă.

„În încercarea de a ilustra tot ce înseamnă stare subconştientă, vis sau coşmar, s-a ajuns la o întrepătrundere a realităţilor şi la dezvoltarea unor lumi şi creaturi care nu există decât după propria mea regulă: aceea de a nu exista reguli. De aici totul devine un joc haotic, subiectele, acţiunile şi personajele formând fire narative ale căror bază vine ori din starea mea subconştientă, ori din viaţa reală, sursele de inspiraţie devenind infinite şi orice fiinţă sau element, din lumea aceasta sau din altele, putând lua parte la haosul general al psihicului.”

Dimitrie Budiaci (n. 1993, București) trăiește și lucrează la București. Este licențiat al Departamentului de Pictură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2015, clasa profesorului Cezar Atodiresei, iar în prezent urmează studiile masterale în cadrul aceleiași instituții. Pictura sa este bazată pe o lume încărcată de personaje și cadre fantastice, inventate, în care grotescul și irealul se împletesc în narațiuni polivalente.

https://www.facebook.com/DimitrieBudiaci/

“Valoarea metaforică a materiei prezentate se află în centrul demersului meu creativ, fie că este vorba de pictură, obiect sau instalație. Utilizarea unei materii cu istorie, cum ar fi pământul, cuiele ruginite recuperate din construcții, părul uman sau chiar semnăturile a sute de necunoscuți mă aduce în fața unei simbolistici a înregistrării, a amprentării lumii. Pământul vorbește despre întoarcerea la materia originară a construcției, iar cuiele fac trecerea de la natură către modificarea lumii prin mâna omului, însă – fiind prezentate ca eliberate de uz, statutul lor identitar este incert, gata să fie investit cu o simbolistică nouă, cea a semnelor de scriere sau cea a unei vegetații artificiale.

Sunt interesată de regresiunea către spații anterioare organizării prin intermediul codurilor. Un exemplu este reprezentat de cercetarea limitelor limbajului și a „substanței” existente în noi înainte să o trecem prin codul cuvintelor, a energiei dinainte să devină gând organizat prin limbaj. Tema scrierii ca gest corporal, ca semn plastic, nu ca semnificant este un alt exemplu, alături de abordarea semnăturii personale ca amprentă irepetabilă, dar și ca o fereastră de non-literalitate în această lume a mesajelor omniprezente și imposibil de evitat.”

Raluca Băjenaru (n. 1982, Galați) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Pictură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2013, clasa profesorului Ion Anghel, și deține un master la același departament, clasa profesorului Cezar Atodiresei. În 2014 a fost bursieră Erasmus în cadrul Haute École des Arts du Rhin, Strasbourg, Franța, iar în 2009 a beneficiat de o bursă la Institutul de Artă ISI Yogyakarta, Indonezia.
www.ralucabajenaru.blogspot.ro

“Lucrările mele portretizează o călătorie în adâncurile minții, într-un spațiu psihologic închis, din care nu se poate ieși. Am încercat să reprezint lumea internă a traumei, precum și forța sa hipnotizantă, demnă de a fi comparată cu o gaură neagră din care victima nu are scăpare.

Protagonistul își pierde speranța, își pierde încrederea în sine și decide să devină o mașinărie fără sentimente. În momentul în care alege să nu mai fie conectat cu sentimentele sale, călătoria începe. Astfel, este vorba despre un declin al protagonistului, urmat de pierderea identității lui.”

Francesca Badea (n. 1994, Câmpulung Muscel) trăiește și lucrează la București. Este licențiată a Departamentului de Pictură din cadrul Universității Naționale de Arte București în 2016, clasa profesorului Alexandru Rădvan. În 2015 a fost bursieră Erasmus în cadrul Universității Ege din Izmir, Turcia.
‪#‎newartists ‪#‎arcub

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508