spot_img

O soluție hazardată și păguboasă pentru criza manualelor

Uniunea Editorilor din România (UER) se arată consternată de soluția găsită de specialiștii  Ministerului Educației și Cercetării Științifice pentru criza manualelor și care a fost exprimată  de ministrul Sorin Câmpeanu în cadrul unei emisiuni prezentate de DIGI 24 la 20 octombrie 2015.

Astfel, aflăm din materialul televizat că  “până la sfârşitul acestui an, Ministerul Educaţiei vrea să reglementeze procedurile privind manualele şcolare. Aşa ar debloca situaţia în care contestaţiile repetate i-au lăsat, pentru al doilea an la rând, fără cărţi noi pe elevii de clasa a treia. Practic, ministerul vrea să îşi asume conţinutul fiecărui manual în parte, iar editurile să nu mai concureze decât pentru tipărire.”

În continuare,  Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei, a declarat:  „Pe modelul celorlalte ţări europene alegerea unui manual şcolar trebuie să se facă tot într-o modalitate transparentă, deci pe baza unui concurs al tuturor celor care se consideră îndreptăţiţi pentru a propune acest manual”.

Concluzia DIGI 24 a fost: „Cu alte cuvinte, pentru conţinutul manualelor va fi organizat doar un concurs de autori. Ministerul va alege un câştigător, iar proiectul va fi difuzat spre tipărire editurilor.

Nu știm dacă asta este și concluzia ministrului, dar dacă ar fi, s-ar contura ca fiind o soluție eronată și păguboasă, care ar da o mare lovitură învățământului românesc.

Să explicăm, pe baza materialului citat:

  • Dacă ministerul nu a refăcut procedurile până acum, sunt slabe speranțe că le va finaliza până la sfârșitul anului. Oricum, ele nu ar avea vreo influență asupra licitațiilor aflate în derulare (clasele I, II, III) sau deja anunțate (clasa a IV-a) și mai ales nu ar putea debloca situația creată de actualele contestații
  • Într-adevăr, modelul țărilor europene, invocat de d-l ministru Câmpeanu presupune  transparență și competiție, dar nu poate participa oricine, ci numai editurile de profil sau care au departamente dedicate, deoarece peste tot în lume manualul este o carte, iar cărțile sunt produse de edituri, au ISBN si CIP, trec printr-un proces complex tehno-redacțional și metodologic, realizat de profesioniști. În plus, doar editurile au capacitatea să managerieze în timp tot lanțul de producție (realizarea prototipului, tipărirea și creația variantei digitale, distribuția în școli, contactele și contractele aferente, plata impozitelor și taxelor către stat, retipărirea în anii următori etc.)
  • Un concurs de autori se realizează oricum, dar indirect, prin  intermediul  editurilor, și doar pe linie de conținut. Autorii nu au capacitatea de a realiza singuri proiectele de manuale la standardele de calitate, tehnice și pedagogice solicitate, ei trebuie incluși în echipe cu specialiștii din edituri (redactori, tehnoredactori, graficieni PC, psihopedagogi etc.). Contrar percepției, inițiativa scrierii proiectelor de manuale aparține de obicei editurilor specializate, care își selectează și își formează autorii, le acordă sprijin editorial și investesc în realizarea proiectelor.
  • Ministerul nu poate alege un singur câștigător, prin simplul motiv că legea prevede utilizarea de manuale alternative.
  • Cât privește încredințarea proiectelor către edituri, pentru asigurarea tipăririi, ni se pare o idee lipsită de logică: de ce se mai încurcă ministerul cu editurile și nu trimite lucrarea direct la tipografii? Noi știm de ce:
    • pentru că ministerul, deși vrea să elimină editurile din procedurile de elaborare și evaluare a proiectelor de manuale, are nevoie de ele ca structuri de execuție, care nu pot contesta neregulile din licitații. În felul acesta  actualul ministru continuă linia de forță a miniștrilor PSD de a scoate editurile din licitațiile de manuale
  • Mai sunt și alte implicații ale acestei soluții, care denotă diletantism și o viziune SF a ministerului educației. Dacă ar dori cu adevărat să copieze modele europene, ar vedea că, în toate țările, nu ministerele educației  achiziționează direct manualele, ci școlile, pe baza subvențiilor acordate de stat. Ministerele se ocupă doar de evaluarea conținutului manualelor, iar în unele țări nici măcar de asta. Spre exemplu, în Spania, editorii și autorii realizează proiectele de manuale având grijă să respecte  programele școlare, apoi prezintă școlilor oferta lor.  Școlile comandă acele titluri pe care le selectează cadrele didactice și doar dacă ulterior există reclamații privind eventuale greșeli din manuale, la nivelul ministerului se constituie o comisie de evaluare, care poate decide atât retragerea manualului reclamat, cât și corectarea, retipărirea și retrimiterea lui în școli, pe cheltuiala editorului. În felul acesta, editorii și autorii sunt responsabilizați să producă manuale de calitate, cu un conținut performant.

Suntem dezamăgiți că soluțiile ministerului educației sunt tot mai  lipsite de pragmatism. Reamintim opiniei publice că în 15 ani, ministerul a vorbit, spre exemplu,  despre o lege specială de achiziție a  manualelor, apelarea la o singură editură (cea a ministerului), finanțarea și autorizarea autorilor ca manageri de proiect etc. Lipsa de soluții  și degringolada din licitațiile de manuale se datorează și faptului că ministerul și CNEE, dovedind lipsă de transparență,  au blocat dialogul cu editorii de manuale, singura industrie culturală și creativă care s-a implicat cu adevărat în reformarea învățământului și care a fost apreciată de specialiștii Băncii Mondiale pentru performanța ei editorială și pedagogică. Practic, de trei ani, ministerul educației refuză să convoace Comisia Consultativă privind manualele, organismul oficial de contact al specialiștilor în elaborarea, evaluarea și achiziția acestor importante mijloace de învățământ.

Așa cum am precizat și în recenta scrisoare pe care am adresat-o ministrului educației, suntem disponibili să participăm la orice dezbatere privind reglementările în problemele manualelor, inclusiv pe tema preluării experienței țărilor europene în domeniu, pe care o cunoaștem din contactele directe și din prezența noastră activă în Federația Editorilor din Europa.

Consiliul permanent al UER,

Pentru conformitate,

Vicepreședinte și purtător de cuvânt,

Cristian Greșanu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508