Despre ”România ghetourilor urbane”, la Palatul Suţu

oct. 21st, 2015 | By | Category: Eveniment

Joi, 22 octombrie 2015, ora 19:00, la Palatul Suţu, va avea loc conferința ”România ghetourilor urbane”, susținută de Viorel Mionel.

Oraşul este astăzi prada unui paradox neobişnuit: cu fiecare zi ce trece se afirmă tot mai mult ca actor politic colectiv şi, în acelaşi timp, este tot mai greu de condus şi gestionat. De asemenea, a devenit în multe privinţe sursă de neîncredere socială. Ceea ce schiţează lipsa de încredere este tendinţa oamenilor de a se închide în ei înşişi şi de a se proteja prin strategii de evitare şi segregare de inconvenientele puse pe seama populaţiilor precare. Funcţiile de schimb şi interacţiune dintre membrii oraşului, atât de specifice spaţiului urban, sunt din ce în ce mai mult compromise. Revoltele şi violenţele urbane manifestate într-un mod paroxistic pe de o parte, şi înmulţirea a ceea ce un autor francez numea drept incivilităţi sunt tot atâtea elemente ale imposibilităţii oraşului de a mai fi motor de civism.

Cauzele crizei urbane în termeni de pauperizare, sărăcie şi stigmat sunt cel mai bine conturate în spaţiile de tip ghetou. Segregarea spaţială a populaţiilor de romi a dat naştere mai multor ghetouri în perimetrul urban românesc sau unor areale aşa-numite „de mâna a doua”. Câteva dintre acestea sunt subiectul conferinei pe care v-o propun şi care îşi doreşte să evidenţieze cauzele, tipurile şi modalităţile spaţiale de manifestare a romilor în spaţiul urban românesc. Romii sunt elementul social central în baza căruia s-au format areale urbane de tip ghetou. Dintre acestea merită amintite: Craica şi Horea din Baia Mare, Muncii şi Speranţa din Piatra Neamţ, Checheci din Arad, Colonia de la km. 10 din Brăila, ghetoul de lângă staţia de epurare din Miercurea Ciuc, ghetoul Parcul Tineretului din Botoşani, ghetoul de pe strada Munţii Tatra din Constanţa, ghetoul Zăvoi din Sibiu, fostul ghetou G1 din Bârlad mutat într-o locaţie nouă din periferia oraşului, ghetoul G4, cartierul Micro 19 din Galaţi, Istru din Giurgiu, fostul ghetou L2 din Drobeta Turnu Severin mutat de asemenea într-o locaţie periferică, aşa-numitul ghetou NATO de la Oradea, ghetoul de pe strada Ostrovului din Satu Mare, Turturica din Alba Iulia, ghetoul „Zidului berlinez” de la Miercurea Ciuc şi ghetoul Pata Rât din Cluj Napoca. La cele enumerate mai sus adăugându-se, bineînţeles, cele din capitală: Aleea Livezilor, Tunsu Petre, Amurgului şi Valea Cascadelor.

În consecinţă, menirea acestei conferinte este aceea de a prezenta publicului larg conceptul de ghetou în conformitate cu datele oferite de realitatea urbană românească şi de a-l face să conştientizeze noua realitate urbană în care ne va fi dat să trăim, mai ales în contextul crizei internaţionale provocate de noile valuri de imigranţi din lumea musulmană care, mai devreme sau mai târziu, pot îmbrăca – aşa cum se întâmplă deja în câteva metropole europene – forme ghetoizante.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente

Număr de vizualizări :584


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro