”Poveștile frumoase din Târgu Jiu merg mai departe”

oct. 27th, 2015 | By | Category: Postcard

Violonistul Alexandru Tomescu a revenit la Târgu Jiu, așa cum singur spune, după mulți ani, acum în calitate de artist cunoscut și recunoscut. Și nu a venit singur ci împreună cu vioara Stradivarius Elder-Voicu, ținându-și promisiunea de a aduce mai aproape de fiecare român, dacă se poate, sunetele produse de acest minunat instrument. La Târgu Jiu, Alexandru Tomescu a fost invitat în cadrul unei serii de evenimente dedicate împlinirii a 77 de ani de la amplasarea în oraș a Ansamblului Sculptural realizat de genialul Constantin Brâncuși. ”Sunt foarte emoționat să revin la Târgu Jiu, pentru că nu sunt prezent pentru prima dată aici. În urmă cu mulți ani înainte am participat la concursuri care s-au organizat aici, diferite festivaluri organizate pentru tineri muzicieni și mă bucur să văd că poveștile frumoase din Târgu Jiu merg mai departe. Desigur, Târgu Jiu fiind legat organic de personalitatea lui Brâncuși, m-am gândit că cea mai bună conexiunemuzicală  pe care aș putea-o face ar fi aceea de a construi întregul program muzical centrat pe personalitatea bunului său prieten, George Enescu. Așa că m-am gândit să o iau de la început și anume am ales un prim compozitor  care îi era în mod special drag lui Enescu, care îl numea ”pâinea sa cea de toate zilele”. Nimeni altul decât Johan Sebastian Bach. Dintre toate lucrările sale, lui Enescu îi plăcea una în mod special, și anume Preludiul în Mi Major, pe care o voi cânta în deschiderea acestei seri”, spunea Alexandru Tomescu celor peste 600 de iubitori de muzică ce au venit, duminică seara, la întâlnirea cu vioara Stradivarius Elder-Voicu.

În deschiderea recitalului a vorbit Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu: ”Pe Brâncuși l-a legat o prietenie teribilă și frumoasă de Enescu, pe care l-a apreciat și cred că astăzi readucem această prietenie la Târgu Jiu prin momentele pe care avem onoarea și privilegiul de a vi le acorda în momentele următoare. Îl așteptăm pe Alexandru Tomescu să îi mulțumim împreună pentru că astăzi, la Târgu Jiu, povestea continuă.”

În sala încăpătoare de la Târgu Jiu, unde a avut loc recitalul, Alexandru Tomescu a știut să își apropie publicul și să îl facă părtașul unei mari povești de iubire, aceea pentru muzică și, în special, pentru vioară. Într-un one-man-show veritabil, muzicianul a prezentat suficient de amplu piesele pe care urma să le interpreteze, reușind să capteze atenția tuturor celor din sală și să le hrănească sau, după caz, să deschidă apetitul pentru muzica de acest gen.

Alexandru Tomescu, în acest turneu de forță pe care îl face în România de când a primit dreptul de a cânta pe această magnifică vioară, pare că își asumă faptul că publicul recitalurilor sale nu este întotdeauna unul avizat sau obișnuit cu asemenea manifestări. Din acest motiv nici spectacolele sale nu sunt unele obișnuite, ci unele care și educă, nu doar prezintă piese de o incontestabilă valoare.

A ridicat sala în picioare

Una dintre piesele prezentate de Alexandru Tomescu în fața târgujienilor aparține unei compozitoare și violoniste poloneze. ”O bună prietenă a lui George Enescu, o violonistă din Polonia, la fel ca și Enescu, s-a inspirat din melodiile populare și a lăsat acest frumos Capriciu Polonez. Este o piesă pe care nu o mai cântă aproape nimeni în România și, spre marele meu amuzament, de fiecare dată când o cânt în concerte fără să anunț despre ce piesă este vorba, lumea nu știe cine este autorul și sunt mulți care vin și-mi spun: nu-i așa că dumneavoastră sunteți autorul? Și atunci desconspir identitatea autorului”. Alexandru Tomescu vorbea, bineînțeles, despre..

Unul dintre momentele cele mai impresionante din cadrul întâlnirii muzicale a fost cel în care violonistul a cântat ”Rapsodia română” a lui Ciprian Porumbescu, la finalul interpretării toți cei peste 600 de oameni prezenți ridicându-se în picioare pentru a aplauda.

Lucrări de Enescu și Paganini, sub tutela lui Brâncuși

Și pentru că, așa cum anunțase la începutul recitalului, tot momentul muzical a fost gândit în jurul personalității lui George Enescu, Alexandru Tomescu nu a ratat ocazia de a cânta, în orașul lui Brâncuși, o piesă importantă din repertoriul acestuia. ”(…)Așa se face că ne-a lăsat foarte puține opere, și mai puține dintre ele fiind pentru vioară. Una dintre ele se distinge, însă, în mod special și anume ”Impresii din copilărie”. Poate cea mai personală, pentru că acolo compozitorul redevine copil. Retrăiește, muzical, o mulțime de momente semnificative din copilăria sa. Avem spre exemplu o piesă care rememorează grădina cu râulețul care curgea prin ea, avem greierele, lumina lunii care trece prin ferestre, o furtună, răsăritul soarelui. Din toate aceste tablouri muzicale se desprinde un personaj foarte important pentru viața lui George Enescu: lăutarul. În lumea muzicală, termenul de lăutar are, mai degrabă, un caracter peiorativ. Un muzician care nu știe să citească notele și își folosește urechea. Nimic rău în asta. Trebuie să ne folosim și urechile. Și se pare că un astfel de lăutar, care avea muzica în sânge, a fost cel dintâi profesor al lui Enescu, un om cu o personalitate a la dr Jeckyll și Mr Hyde. Enescu își amintește foarte clar că avea momente când era plin de energie, cu dorință de joc și pe urmă cădea într-o reverie, pe urmă iarăși avea o revenire de furie, urmată de tristețe. Și Enescu a încercat să cuprindă toate aceste trăiri, atât de opuse, într-o piesă muzicală pentru vioară: Lăutarul.”

Printre piesele prezentate  Târgui Jiu a fost și una dintre lucrările lui Nicolo Paganini, cel care a fost bănuit că ar fi avut legături cu Diavolul din cauza măiestriei nepământești și a modului în care electriza publicul, fiind o figură extrem de interesantă și controversată în epocă. ”O lucrare a unuia dintre cei mai mari violoniști ai tuturor timpurilor, un revoluționar, Nicolo Paganini. Cel care era suspectat de legături cu Diavolul. Era ceva foarte la modă în epoca respectivă. Și dacă Paganini nu ar fi primit, în mod providențial, o decorație de la Papă, fără îndoială că ar fi avut o carieră mult mai scurtă”, a explicat Alexandru Tomescu.

Publicul a cerut de două ori bis violonistului, care a revenit de fiecare dată cu bucurie în mijlocul târgujienilor . De altfel, acesta a fost foarte deschis și unei sesiuni de autografe în finalul recitalului.

În scurta sa prezență la Târgu Jiu, Alexandru Tomescu nu a pierdut ocazia de a vizita operele lui Brâncuși, de a face fotografii alături de ele și chiar de a cânta, pentru câteva momente, lângă Coloana fără Sfârșit.

Dorina CIOPLEA

Număr de vizualizări :1041


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro