Marți, 7 iulie 2015, ora 16.00, Primăria Municipiului Timişoara, Sala de Consiliu, b-dul C.D. Loga nr.1, găzduiește evenimentul de lansare a unui volum esenţial pentru cultura, identitatea şi memoria unei regiuni unice în Europa din perspectiva întrepătrunderilor multiculturale şi multiconfesionale. ”Istoria Banatului. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere” este o lucrare coordonată de prof. univ. dr. Victor Neumann, al cărei cuvânt înainte este semnat de acad. Răzvan Theodorescu.
Tematica volumului apărut la Editura Academiei Române, Bucureşti, 2015, o reprezintă istoria regiunii Banat în perioada 1718-1919 din perspectiva istoriografiilor române, sîrbe şi maghiare.
Cele peste 600 de pagini ale lucrării cuprind studii semnate de reputaţi istorici care abordează tematici multiple, analizând regiunea Banat din perspectivă politică, sociologică, culturală sau artistică. Astfel, volumul cuprinde:
– o evaluare a succesiunii administratiilor pe parcursul a doua sute de ani;
– o prezentare cronologică a celor mai importante evenimente politice;
– o descriere a vieţii religioase şi comunitar-lingvistice prin prisma diversității lor, a particularitatilor si a interferenţelor acestora;
– o prezentare a evoluţiei învățământului cu trimitere la școlile in diversele limbi folosite în Banat;
– o sinteză a vieții intelectuale, a rolului ei în gândirea politică;
– o evaluare novatoare a identității locale și a moștenirilor culturale multiplu codate ale regiunii.
„Banatul este regiunea în care au avut loc câteva dintre cele mai fecunde interferenţe între tradiţiile româneşti şi acelea europene, între limbile culturilor locale şi ale acelora învecinate, între religiile ortodoxă şi romano-catolică. Este regiunea care a acceptat şi, uneori, s-a mîndrit cu relaţiile creştino-iudaice şi creştino-musulmane. Întîlnirea Balcanilor cu Europa Centrală este aici la ea acasă. Personal, am descifrat semnificaţiile unei geografii inimitabile, diversă, deschisă spre lume, cînd şi cînd capabilă să devină infrastructura unei fascinante istorii. Social, economic, politic, Banatul a fost spaţiul experimentelor, al iniţiativelor social-liberale, al aspiraţiilor umaniste şi al dorinţei de bunăstare materială. Uneori, locurile acestea au fost ale acelor indivizi şi comunităţi ce au refuzat servituţile regimurilor autoritare sau totalitare. Din aceste motive şi pentru multe altele, Banatul îşi are particularităţile sale. Cunoaşterea şi invocarea realităţilor istorice este direct legată de proiectele de viitor. Orice perspectivă culturală avem, nu vom putea ignora observaţia potrivit căreia o societate are viitor atâta vreme cît are un trecut de la care se poate revendica”. (Victor NEUMANN, fragment din studiul introductiv)
Lista contribuitorilor:
Victor Neumann (istoric, profesor universitar, Universitatea de Vest Timișoara, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contributii proprii si autor al celor mai multe capitole, initiator al proiectului, coordonator al echipei de cercetători, autor al conceptului si editor al cărții);
Miodrag Milin (istoric, profesor universitar, CS I Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, contributii proprii si mai multe traduceri din limba sârbă);
Teodor Octavian Gheorghiu (istoric al arhitecturii, profesor universitar, Timișoara);
Mihaela Vlăsceanu (istoric de artă, lector universitar, Timișoara);
Vasile V. Muntean (preot și profesor universitar, Lugoj);
Gabriel Szekely (arhitect si istoric al arhitecturii, conferentiar univ, Timișoara);
László Marianucz (istoric, profesor universitar, Universitatea din Szeged);
Áron Kovács (istoric, doctor al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală ”Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara/Universitatea din Szeged&Biblioteca Sarospatak);
Grozdanka Gojkov (istoric al invatamintului, fost director al Scolii Superioare Pedagogice din Viset);
Miodrag Maticki (istoric al literaturii, directorul Fundatiei Vuk Karadzic din Belgrad si vicepresedinte Matica Srbska, Novi-Sad);
Adrian Negru (istoric de artă, Școala Superioară Pedagogică din Virset);
Drago Njegovan (istoric, Muzeul de Istorie din Novi);
Vasile Dudaș (istoric, Muzeul Banatului Timișoara);
Slobodan Bjelica (istoric, profesor universitar, Universuitatea din Novi-Sad).
