spot_img

„București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” – parte din candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021

Vineri, 3 iulie 2015, la ora 19.00, la Hanul Gabroveni va avea loc vernisajul expoziției „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” – o lume de colaj, film și animație.  Expoziția face parte din proiectul „București. Memoria. Explorarea. Imaginea Orașului”, ce lansează candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. „București. O lume de Ion Bârlădeanu si Carmen Lidia Vidu” își așteaptă vizitatorii în perioada 3-15 iulie 2015, zilnic între orele 10:00 – 22:00, la Hanul Gabroveni din Centrul Vechi al Capitalei, accesul fiind gratuit.

Colajele fabuloase ale lui Ion Bârlădeanu se mută vara aceasta în Centrul Vechi al Capitalei, într-o expoziție stradală vizibilă pentru toți cei care se vor plimba pe Lipscani. Ion Bârlădeanu, artist plastic care a cucerit lumea cu lucrările sale, și Carmen Lidia Vidu, cel mai spectaculos regizor de teatru din România din punct de vedere vizual, își dau mâna într-un proiect în care vor mixa imaginile și personajele cu care ei identifică Bucureștiul urban, cultural, emoțional și fantastic: case, blocuri, parcuri, personaje de film, politică, lume reală sau personaje comerciale, imaginare, actuale. Un colaj stradal de mari dimensiuni, conceput de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu, o selecție de 30 de colaje pe tematică urbana ale lui Ion Bârlădeanu și un scurtmetraj regizat de Carmen Lidia Vidu despre Bucureștiul lui Nea Ion alcătuiesc expoziția „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu”.

„București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” – o lume de colaj, film și animație

Realizatori: Carmen Lidia Vidu și Ion Bârlădeanu

Consultant: Dan Popescu

Coordonare: Cristian Cojanu

Montaj film: Cristina Baciu

Muzică film: Ovidiu Chihaia

Imagine film: Adi Bulboaca

Asistentă: Alina Neagu

Un proiect ArCuB, spatiul din Centrul Vechi (Hanul Gabroveni)

Teaser: youtu.be/GBd4shecV8M

Facebook event: www.facebook.com/events/1463305260648926

Ion Bârlădeanu propune o iconografie a culturii pop similară întrucâtva unui Olimp al tabloidelor. Colajele lui Ion Bârlădeanu sunt concepute ca decupaje de film, cadre ale unor pelicule imaginare. Bucureștiul este orașul în care Ion Bârlădeanu și-a trăit o mare parte a vieții și cvasitotalitatea anilor de creație artistică. Este locul în care i-a cunoscut pe actorii români de teatru și cinema. Cu unii are câte o poveste, cu alții a băut, pe unii i-a vizitat acasă, cu alții a avut doar intersecții întâmplătoare, nesemnificative în ordinea destinelor, dar importante în demersul artistic. In cadrul expozitiei, dinamica inerentă a colajelor lui Ion Bârlădeanu întâlnește ritmul artei video propusă de regizorul multimedia Carmen Vidu, oferind o surpriză bine ticluită de cei doi artiști vizitatorilor. Cele două abordări vizuale nu produc vreun contrast, dimpotrivă, se pun în valoare reciproc. Între cele două momente ale privirii trecerea e lină, logică, argumentată de generozitatea discursului vizual și de căldura degajată de modul în care poveștile orașului sunt puse în ramă, respectiv în ochiul videoproiectorului.

Expoziția „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu” atinge teme ce țin de istoria urbană, idoli, semnele orașului comunist versus cel contemporan.

Ion Bârlădeanu – un personaj din colajele lui, lipit pe realitatea noastră

Povestea lui Ion Bârlădeanu e fascinantă și pare desprinsă dintr-un film: a fost gropar, hamal în port, „scriitor” de cruci. Locuia într-o ghenă de gunoi de pe Calea Moşilor cand a fost descoperit întamplător de Ovidiu Feneș, în timp ce amândoi „vânau” cartoane pentru arta fiecăruia. Colajele sale s-au transformat peste noapte într-un fenomen, fiind expuse la cele mai prestigioase galerii de artă și cucerind-o și pe celebra Angelina Jolie.

„Există un mit fascinant al omului aflat la marginea societăţii care duce o existenţă psihopompă dincolo de convenţii sau conforturi burgheze. Fiecare societate  are nevoie de aceşti oameni care trăiesc atât înăuntrul unei societăţi cît şi înafara ei. Ei sunt creatorii discursului critic, ironiştii, cinicii, libertinii sau nebunii care pun bazele filosofice ale civilizaţiei occidentale. Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sunt momente de acest tip. Ei sunt acele spirite libere care fac cu putinţă discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid produce autoreglări sociale foarte importante şi tot ceea ce înseamnă moment în istoria gîndirii libere europeene are legătură mai mult sau mai puţin cu un episod din această galerie a oamenilor ce refuză să joace după regulile canonice de la un moment dat şi duc o existenţă contrariantă, fie chestionează status quo-ul.  Ion Bîrlădeanu a avut o existenţă de acest tip. Este născut în 1946 şi timp de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un <cetăţean onorabil>. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douazeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi începe să muncească la stuf în Tulcea, docher în Constanţa. În Bucureşti este pe rînd gropar, taietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăieşte din resurse marginale, ocupîndu-se ca free lancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor din imprejurimi. Nu-şi întemeiază o familie şi nu se mai angajează. Toţi aceşti ani Ion Bârlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată <doar cîtorva oameni deştepţi>. Prin existenţa lui, Ion Bîrlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste şi a făcut o serie de colaje unice. Le face cu intenţia de a face filme. Porneşte de la un talent nativ de desenator şi, dorindu-şi să regizeze sau să joace în filme creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări româneşti, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecinţă directă a societăţii de consum.  El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sunt un hibrid foarte special de artă pop hibridată de un filon suprarealist –  dada. Şi totul cu un flavor de melancolie de gulag comunist în care lumea filmului şi a brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertăţii.” – Dan Popescu, curator si filosof, despre Ion Bârlădeanu

Carmen Lidia Vidu, de la teatru multimedia la întâlnirea cu Ion Bârlădeanu

Regizor de teatru, de film și de evenimente, Carmen Lidia Vidu a montat pe cele mai importante scene ale Bucureștiului, de la Teatrul Național, Teatrul Odeon și Teatrul Nottara, până la cele mai importante spații independente, ca Teatrul Act, Green Hours și Godot Cafe Teatru. Este câștigătoarea Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar în anul 2015, cu filmul său de debut, „O scurtă istorie Astra Film”. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București în 2003, dar vine din Arad.

A devenit cunoscută ca cel mai important regizor de teatru multimedia din România și cel mai tânăr regizor care a montat pe scena Teatrului Național din București („Privighetoarea și trandafirul” de Oscar Wilde, în anul 2007). Spectacolele de teatru montate de Carmen Lidia Vidu sunt speciale, folosesc un limbaj artistic diferit și transformă tehnica în emoție autentică, iar regizoarea promite că nu se va opri niciodată din experiment.

În teatru, cel mai nou proiect semnat Carmen Lidia Vidu este „Eu. O casă de păpuși”, după „O casă de păpuși” de Henrik Ibsen, care a avut premiera pe 19 iunie 2015, la Teatrul Odeon.

Carmen Lidia Vidu si Ion Bârlădeanu s-au cunoscut pe stradă, la semafor, în București. Așa s-a născut o prietenie frumoasă și două proiecte vizuale spectaculoase, care poartă semnătura celor doi artiști: „Ion Bârlădeanu, cowboy-ul meu”, o instalație găzduită de Institutul Francez în toamna anului 2011 și „București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu”, expoziție care își așteaptă vizitatorii între 3-15 iulie 2015 la Hanul Gabroveni.

„La semafor, pe Magheru, l-am cunoscut pe Ion Bârlădeanu. Îl văzusem la știri, la Tv. Știam așa și așa cine este. Părea un tip foarte sărac și mă enerva faptul că tot încerca să-i dea câinelui meu cele câteva bucăți de carne pe care le cumpărase de la alimentară. Câinele meu avea ce să mănânce, Nea Ion părea să aibă mai multă nevoie. Apoi am aflat că lui nu-i prea place mâncarea. M-a invitat să-l vizitez, ca să-mi arate lucrările lui. A specificat totuși să nu vin neînsoțită la el, nu se cuvine. Suntem vecini și-l intâlnesc des. Mi-e foarte drag de el. Îmi place cum își povestește lucrările, îmi plac filmele cu cowboy regizate de el în colajele lui, sunt colorate, masculine și foarte fin executate. Mă tot uit la mâinile lui și nu îmi imaginez cum poate să realizeze niște colaje perfecte. Îl admir. În imaginarul meu și în filme am mai văzut oameni de <genul> lui. În realitatea noastra, nu-i găsesc locul. Nu vorbește ca noi, nu circulă ca noi, nu are nici o noțiune a banului. Trăiește într-o lume proprie, în care taie și lipește, bea, taie și lipește. Un geniu și în același timp un muritor de foame, numai din cauza lui. Pare un personaj din colajele lui, lipit pe realitatea noastră.” – Carmen Lidia Vidu, regizor, despre Ion Bârlădeanu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508