Miercuri, 27 mai 2015, ora 19.00, la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8), sociologul ROSTÁS Zoltán va vorbi despre ”Arheologia socială a maghiarilor din Bucureşti”. Evenimentul are loc în cadrul Ciclului de prelegeri de istorie: ”Provocările diversităţii. Ardelenii din 1848 până în prezent”.
Istoriografia maghiară are o datorie veche, aceea de a realiza dialoguri ştiinţifice în limbile popoarelor vecine, în mediul lor propriu. Din acest punct de vedere poate cele mai oportune sunt temele istorice care leagă şi, adesea, dezbină popoarele din Europa Centrală. Ciclul de prelegeri organizat de Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti îşi propune să consolideze o nouă etapă a dialogului ştiinţific între istoriografia maghiară şi română.
Pentru cei ce lucrează în domeniul istoriei au devenit notorii nonsensul şi caracterul protocolar al conferinţelor, seminariilor şi dezbaterilor comune organizate pe tema trecutului maghiar-român; sunt de asemenea cunoscute şi dăunătoare răspândirea unei abordări istorice „alternative” şi prezentarea ştiinţifică a trecutului într-un mod mitizat, bazat pe conspiraţii. Noi însă după cele 10 etape parcurse până acum am reuşit să pornim un dialog inteligent şi cu conţinut ştiinţific pe marginea unor probleme care şi astăzi sunt tabu şi sunt discutate cu mult prea multă înflăcărare: istoria demografică a Transilvaniei, 1848 şi începuturile consolidării paralele a naţiunilor, epoca dualistă, primul război mondial şi schimbarea de imperiu, cotidianul transilvan interbelic, „ultimul regim maghiar” în Transilvania de Nord între anii 1940-1944.
Faţă de abordarea jurnalistică, predominant prezenteistă, şi cea a istoriografiei tradiţionale, care porneşte investigaţia de la primele vestigii ale maghiarilor din capitala României, se poate încerca o incursiune plecând din prezent spre trecut. Această arheologie socială – pe lângă ineditul pitoresc al ei – se justifică, tocmai fiindcă imigrarea maghiarilor, ca şi a celorlalte grupuri etnice şi sociale sosite de-a lungul secolelor, a fost necesară, fragmentară şi haotică. Această scufundare în trecut ne dezvăluie o faţă mai puţin cunoscută atât a maghiarimii, cât şi a devenirii istorice a Bucureştilor. Despre toate aceastea ne va vorbi Rostás Zoltán, concluzionând că avem de a face cu o prezenţă maghiară continuă, cu discontinuităţi pentru anumite categorii şi, în loc de o colonie, după cel de al doilea război mondial s-au format mai degrabă grupuri sociale, mai mult sau mai puţin efemere.
Comunicare în limba română.
Ciclul de prelegeri se realizează cu sprijinul Bethlen Gábor Alap.